Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Diaconescu | Dragoş | responsabil sector | Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu |
Luca | Sabin Adrian | responsabil | Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu |
Purece | Silviu Istrate | responsabil sector | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
Roman | Cristian Constantin | Muzeul Castelul Corvineştilor, Hunedoara | |
Roman | Delia Maria | Muzeul Castelul Corvineştilor, Hunedoara | |
Sîrbu | Valeriu | Muzeul Brăilei | |
Tincu | Sorin | Muzeul Castelul Corvineştilor, Hunedoara |
Campania anului 2009 s-a concentrat pe cercetarea integrală a secţiunilor S. XIII (14 m2) şi S. XIV (14 mp), plasată spre est, paralel cu secţiunile S. XI şi S. XII, cercetate în campaniile 2007, 2008, în scopul surprinderii unor noi complexe pe latura de E a sitului. În urma acestei campanii au fost făcute observaţii asupra stratigrafiei zonei estice a acestui sector al sitului, fiind cercetate două mormânte ...de incineraţie aparţinând epocii dacice şi o depunere cu vas. Celalalte materiale arheologice, restrânse cantitativ, sunt reprezentative pentru Hallstatt-ul mijlociu (cultura Basarabi), Evul Mediu târziu şi perioada modernă. În ceea ce priveşte mormântul de incineraţie (numerotat sub sigla Cpl.74), identificat în S. XIII, c. 4, adâncimea 0,43-0,45 m, remarcăm faptul că oasele incinerate, precum şi inventarul conex acestora, au fost acoperite cu un nivel de culoare cenuşiu închis, cu grosimea variind între 0,10-0,20 m, cu piatră de dimensiuni mici. Acest nivel de amenajare, care conţine material ceramic fragmentar Basarabi şi oase nearse de animale, este suprapus de un nivel consistent format din blocuri mari din calcar dolomitic. În centrul caroului 4, s-a evidenţiat o aglomerare de blocuri de calcar dolomitic de dimensiuni medii, zonă care corespunde şi concentraţiei maxime a pieselor de inventar (fibulă argint, pandantiv-cui, fragment brăţară bronz, piesă cu destinaţie incertă) din această secţiune. O dată cu practicarea secţiunii S. XIV, precum şi a excavării martorului dintre secţiunea menţionată anterior şi secţiunea S. XIII, a fost cercetat restul inventarului contituit din piese de sticlă, fier, bronz şi argint. După demontarea inventarului complexului, sub acesta, până pe stânca nativă, a fost excavat un nivel subţire (culoare cenuşie închisă, granulos ca aspect, cu puţină piatră), aparţinând culturii Basarabi. Acest aspect este completat de observaţiile din secţiunea S. XIV, conform cărora acest nivel cu materiale Basarabi, are la bază o lentilă subţire, rezultată în urma dezagregării calcarului. Datare complex: 150-51 a.Chr. Al doilea mormânt de incineraţie - în urnă - (numerotat sub sigla Cpl.75), c. 3, adâncimea 0,27 m (partea superioară), 0,47 m (baza urnei), reprezentat de un vas piriform, modelat cu mâna, cu butoni, atât deasupra cât şi deasupra diametrului maxim al acestuia. Urna, ce conţinea puţine oase calcinate, era acoperită de un capac, respectiv o strachină, depusă cu gura în jos. În imediata vecinătate a urnei, au fost descoperite atât oase calcinate şi resturi de cărbune de lemn, cât şi numeroase piese de metal. Ca şi în cazul complexului descris anterior, complexul Cpl. 74 a fost acoperit de un nivel consistent de piatră de dimensiuni medii şi mari. Datare complex: sec. II a.Chr. Locul de depozitare al materialelor arheologice: MCC Hunedoara. Întregul lot de material ceramic este în curs de prelucrare din punct de vedere al analizelor calitative şi cantitative. Inventarul metalic este în curs de restaurare în cadrul MN Brukenthal. În campania anului 2010 intenţionăm cunoaşterea întregii zone de E din acest sector de sit, pentru stabilirea marginii platoului ocupat de mormintele de incineraţie. Având în vedere particularităţile sitului, aceste măsuri s-au limitat la conservarea profilelor săpăturii. Materialele rezultate în această campanie vor fi incluse expoziţiei de bază, organizată în anul 2007 în cadrul MCC Hunedoara.
In this archaeological campaign two complexes belonging to the Dacian Period were discovered (cremation tombs with their own grave goods, metal pieces especially). These complexes could be dated, following the stylistically correspondences, between the 2nd and 1st centuries BC.