Scurt istoric Proiectul italo - român lansat în anul 2016 de către Ministerul Afacerilor Externe al Italiei, prin Ambasada Republicii Italiene la Bucureşti şi-a propus investigarea antichităţilor clasice aflate în perimetrul anticului Tibiscum, respectiv necropola romană-nota 1 . Proiectul de cercetare arheologică se numeşte „Banatul Roman şi Lumea Mediteraneană” şi a fost iniţiat de Adrian Ardeţ (Academia Ro...mână, filiala Timişoara) şi profesorul Livio Zerbini (Universitatea din Ferrara). La acest proiect participă şi Universitatea de Vest din Timişoara şi Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş. La Tibiscum sunt cunoscute două necropole funerare aflate de-o parte şi de alta a drumurilor Tibiscum – Ulpia Traiana Sarmizegetusa (numită de noi Necropola I) şi cealaltă necropolă aflată de-o parte şi de alta a drumului Tibiscum – Dierna – Drobeta (numită de noi Necropola II)-nota 2 . Obiectivele cercetării Cercetarea arheologică a necropolei romane de la Tibiscum – Iaz Rezultate şi interpretarea lor Cercetarea necropolelor s-a bazat atât pe cercetare arheologică-nota 3 s-au pe investigare magnetometrică-nota 4 . Pentru o cât mai sistematică cercetare arheologică am suprapus peste incinta 1 o suprafaţă de 8 X 8 m, identificând fundaţiile din piatră de râu legate cu mortar, ce au lăţimea de 0,50 – 0,60 m şi care formează o construcţie patrulateră cu dimensiunile de 6 X 6 m (Fig.1). Pentru campania arheologică din anul 2020 ne-am propus finalizarea lucrărilor la incinta patrulateră prin extinderea suprafeţelor C şi D cu 1,50 m spre sud. Aşa se face că am reuşit să investigăm latura sudică a incintei în totalitate (Fig. 3 – 4). Din punct de vedere stratigrafic, am putut identifica patru nivele de locuire. Primul nivel reprezentat de un strat de nisip aluvionar brun – roşcat aflat la 0,80-1,00 m adâncime (Fig. 2-negru) reprezintă construcţia incintei de piatră şi poate fi datată la începutul secolului al III-lea. Datare posibilă prin descoperirea în fundaţia din piatră (Fig. 4) a unei monede datate în timpul împăratului Geta. Aici au fost descoperite fragmente de ceramică romană, dacică de epocă romană, ţigle, cărămizi, şi două lacrimare din sticlă. Al doilea nivel (Fig. 2-verde) corespunde momentului în care această incintă a fost abandonată şi s-au constatat amenajări la fundaţiile laterale, unde s-au descoperit gropi de par cu diametrul de 0,40 m care presupun reutilizarea acestei incinte de către populaţiile migratoare pe parcursul secolelor IV – V. De pe acest nivel provine un fragment de văscior, lucrat la roată înceată şi datat în secolul V d.Chr. Al treilea nivel (galben) corespunde momentului când această incintă este din nou refolosită de către o populaţie care şi-a lăsat amprenta printr-un vas lucrat la roată înceată şi datat în secolele IX-X d. Chr. Din cercetările efectuate până în prezent putem spune că în necropola I de la Tibiscum, avem de-a face cu incinte pătrate (morminte de tip cella) care sunt foarte răspândite în secolele II – IV d. Chr. Acest tip de mormânt, sub forma unei case sau a unei mici camere, a fost destinat comunităţilor sau unor grupuri de familii-nota 5 . Până în prezent cercetările de la Tibiscum reprezintă o premieră pentru acest tip de morminte cercetate în Dacia Romană.este prima cercetare arheologică într-o asemenea incintă din Dacia Romană. Materialul descoperit Materialul ceramic a fost bogat, fiind reprezentat de vase romane târzii, dar şi fragmente de vase de sticlă, cuie, mărgele, aplici şi fibule – extrem de importante în datarea nivelelor. Materialul rezultat în urma cercetării arheologice se află în depozitele MJERG Caransebeş. Tehnici de cercetare În săpătura realizată în anul acesta au fost utilizate mijloacele clasice de cercetare arheologică, combinate cu tehnica fişelor de context arheologic şi tehnici moderne, prospecţiuni geomagnetice şi aerofotometrie. Bibliografie A. Ardeţ, Tibiscum. Ceramica romană descoperită la Iaz „Traianu", Cluj- Napoca, 2009. R. Petrovszky, Sondajul arheologic de la Iaz (Comuna Obreja, judeţul Caraş-Severin), în Tibiscus V, Timişoara 1978, p. 77-96; R. Petrovszky, Tipuri de morminte romane din zona Caransebeşului, în Banatica 5, Reşiţa , 1979, p. 201-212. F. Rebecchi, Modena romana dall’impero alla tarda antichità, in Storia Illustrata di Modena, a cura di P. Golinelli e G. Muzzioli, Milano 1990, pp. 81-100. Livio Zerbini, Adrian Ardeţ, Le guerre daciche e l'antico Tibiscum, Ferrara, 2021 (sub tipar). https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/arp.1767 Michał Pisz, Agnieszka Tomas, Alexandru Hegyi, Non-destructive research in the surroundings of the Roman, Fort Tibiscum (today Romania).