.
Iaz | Comuna: Obreja | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Necropola romană I | Anul: 2019
Anul:
2019
Epoca:
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade:
Epoca romană
Categorie:
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Necropolă
Județ:
Caraş-Severin
Localitate:
Iaz
Comuna:
Obreja
Punct:
Necropola romană I
Sector:
Sector 3
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Ardeţ Adrian responsabil Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Ardeţ Lucia-Carmen Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Failla Cristina Universitatea Ferrara
Leonti Iulian Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Negrei Dimitrie Pavel Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Zerbini Livio Universitatea Ferrara
Cod RAN:
Raport:

Primele menţiuni despre existenţa unei necropole (Necropola I) sunt făcute de învăţătorul satului Iaz, judeţul Caraş-Severin, Patriche Puraci în anul 1970. Astăzi cunoaştem faptul că la Tibiscum - Iaz există două necropole amplasate de-a lungul celor două drumuri Imperiale, respectiv de-a lungul drumului Tibiscum – Ulpia Traiana Sarmizegetusa numită de noi Necropola I şi Tibiscum – Dierna pe care am notato ca ...fiind Necropola II. Primele cercetări arheologice sunt efectuate de R. Petrovszky în anul 1976-nota 1- şi continuate în anul următor cu rezultate deosebite, prin descoperirea a două morminte de înhumaţie -nota 2-. Proiectul Tibiscum Project a fost demarat începând cu anul 2015, împreună cu Universitatea din Varşovia (Polonia) prin care am investigat din punct de vedere magnetometric atât zona castrului (Sat Jupa), cât şi municipiul şi necropolele I şi II (Sat Iaz, comuna Obreja, judeţul Caraş-Severin). Au fost identificate existenţa unor incinte de-a lungul drumului Tibiscum – Sarmizegetusa. Aceste incinte le-am identificat încă din anul 2017, iar în campaniile din 2018 şi 2019 le-am cercetat sistematic în cadrul proiectului de cercetare de la Tibiscum alături de Universitatea din Ferrara. Începând cu anul 2018 împreună cu echipa italiană condusă de Livio Zerbini am început cercetările arheologice la Necropola I investigată magnetometric încă din anul 2016, unde am observat existenţa unor incinte patrulatere. În anul 2018 am trasat o suprafaţă de 8 x 8 m în care am reuşit să descoperim urmele incintei patrulatere cu dimensiunile de 6 x 6 m. Independent de voinţa noastră am reuşit să cercetăm până la adâncimea de cca. 0,60 m descoperind lângă zidul de incintă un vas ceramic ce poate fi datat în perioada secolelor IX-XI. Anul acesta pe parcursul lunii august 2019, între 12 şi 23 august am continuat cercetările în camerele A şi B ajungând până la adâncimea de 1,20 m la pământul viu. Din punct de vedere stratigrafic am reuşit să identificăm patru nivele. Primul nivela aflat la 0,80-1,00 m adâncime reprezintă construcţia incintei din piatră şi poate fi datată la mijlocul secolului al II-lea d.Chr. Al doilea nivel corespunde momentului in care această incintă a fost abandonată şi s-a construit alta care distruge colţurile primei incinte din piatră. Aceasta poate fi datată pe parcursul secolului al III-lea d.Chr. Al treilea nivel reprezintă amenajarea incintei în timpul secolelor IX-XI d. Chr, când în zidurile de incintă sunt săpate două gropi pentru implantarea a doi stâlpi de lemn pentru susţinerea unei construcţii din lemn, iar în centru am reuşit să descoperim o vatră de foc cu urme de cenuşă. Ultimul nivel este reprezentat de pământul aluvionar care este acoperit de glia modernă. Materialul arheologic descoperit se compune din fragmente ceramice, ţigle, cărămizi, opaiţe şi două unguentariumuri din sticlă. Pentru perioada secolelor IX-XI am descoperit o oală din lut caracteristică pentru această perioadă. Proiectul început cu Universitatea din Ferrara v-a continua şi în acest an prin dezvelirea incintelor din stânga şi dreapta, celei cercetate de noi în anuii 2018-2019. Materialul descoperit Materialul ceramic a fost bogat, fiind reprezentat de vase romane târzii, dar şi fragmente de vase de sticlă, cuie, mărgele, aplici şi fibule – extrem de importante în datarea nivelelor. Materialul rezultat în urma cercetării arheologice se află în depozitele MJERG Caransebeş. Tehnici de cercetare În săpătura realizată în anul acesta au fost utilizate mijloacele clasice de cercetare arheologică, combinate cu tehnica fişelor de context arheologic şi tehnici moderne, prospecţiuni geomagnetice şi aerofotometrie. Obiectivele cercetării viitoare şi propuneri de conservare, protejare şi punere în valoare Pentru anul 2020 ne propunem continuarea cercetării arheologice în cadrul zonei clădirii VI şi a drumului roman, dar şi realizarea unor lucrări de conservare primară, prin refacerea zidăriei şi punerea în valoare a acestei construcţii. Se doreşte o acţiune conjugată la care să participe şi autorităţile locale prin sprijinirea unui program de conservare şi punere în valoare a acestei importante zone arheologice din România.

English Abstract:

Section (2018 - 2019) Necropolis I.
Starting with 2018, together with the Italian team led by Livio Zerbini (University of Ferrara), we started archaeological research at the Necropolis I magnetometrically investigated since 2016, where I observed the existence of patrol enclosures.
In 2018, we drew an area of 8 x 8 m in which we managed to discover the traces of the square enclosure with the dimensions of 6 x 6 m. Independent of our will we managed to investigate up to the depth of approx. 0,60 m discovering near the enclosure wall a ceramic vessel that can be dated during the IX-XI centuries.
This year, during August 2019, between August 12 and 23, we continued our research in rooms A and B, reaching a depth of 1,20 m on living ground.

Bibliografie:

A. Ardeţ, Tibiscum. Ceramica romană descoperită la Iaz „Traianu”, Cluj- Napoca, 2009.


A. Ardeţ, Din viaţa cotidiană de la Tibiscum, în Tibiscum, 2/2012, p. 49-60.
A. Ardeţ, L. C. Ardeţ, Tibiscum. Aşezările romane, Cluj- Napoca, 2004.
D.Benea, Castrul roman de la Tibiscum, Timişoara, 2018.
D. Benea, S. Regep, Cercetări arheologice în castrul mare de la Tibiscum (I), în Banatica, 24/1, 2014, p. 67-84.
D. Benea, S. Regep, Ştampile tegulare romane de la Tibiscum, în Analele Banatului, S.N., 23, 2015, p. 187-205.
R. Petrovszky, Sondajul arheologic de la Iaz (Comuna Obreja, Judeţul Caraş-Severin), în Tibiscus 5, 1978, p. 77-96.
R. Petrovszky, Tipuri de morminte romane în zona Caransebeşului, în Banatica 5, 1979, p. 201-213.

Note Bibliografice:

1.R. Petrovszky, Sondajul arheologic de la Iaz (Comuna Obreja, Judeţul Caraş-Severin), în Tibiscus 5, 1978, p. 77-96.


2.R. Petrovszky, Tipuri de morminte romane în zona Caransebeşului, în Banatica 5, 1979, p. 201-213.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO