Iaz | Comuna: Obreja | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Traianu | Anul: 2013
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
5209
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Domestic; Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Aşezare urbană; Castru;
Cod RAN:
| 53407.01 |
Județ:
Caraș-Severin
Unitate administrativă:
Obreja
Localitate:
Iaz
Punct:
Traianu
Toponim:
Tibiscum-Iaz
Localizare:
| 53407.01 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ardeţ | Lucia-Carmen | responsabil sector | Liceul "Traian Doda", Caransebeş |
| Ardeţ | Adrian | responsabil | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Negrei | Dimitrie Pavel | responsabil sector | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Grumeza | Lavinia | participant | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
Raport:
Obiectivele cercetării
Cercetările arheologie realizate la Tibiscum-Iaz în anul 2013 au continuat obiectivele iniţiate în anul 2009, şi anume dezvelirea clădirii VI (surprinsă din punct de vedere arheologic deja din anul 1997) şi a drumului roman Decumanus Maximus. Aceste obiective fac parte dintr-un plan de cercetare mai vast, care presupune identificarea, documentarea şi punerea în valoare a oraşului roman Tibiscum, dezvoltat pe malul drept şi stâng al Timişului.
Rezultate şi interpretarea lor
Noua casetă trasată (C1/2013) a fost amplasată la 60 de cm est de vechea casetă din 2009, ambele fiind orientate nord-sud. În vederea efectuării lucrărilor propriu-zise de cercetare arheologică, din cauza vegetaţiei abundente, a fost necesară defrişarea unei suprafeţe de aproximativ 150 mp. Caseta a fost trasată perpendicular pe drumul roman şi a avut dimensiunile de 16 x 4 m, pentru a se putea rezolva cât mai multe probleme legate de stratigrafia sitului.
S-a dezvelit partea de sud şi est a unui edificiu (sector 1) şi drumul roman (sector 2), la care acest edificiu era poziţionat. Din punct de vedere stratigrafic se constată existenţa a 3 nivele de locuire ale fazei de piatră şi amplasarea unui bordei pe ultimul nivel de călcare al clădirii. Cea mai veche secvenţă cronologică, pe care ne-am oprit cu săpăturile în acest an, a fost identificată la adâncimea de 1.30-1.40 m. Acest strat de nivelare era constituit din nisip şi pietriş, prezente într-o formă compactă. Nivelul a fost identificat doar în unele zone ale casetei, prin sondaje.
Primul nivel de locuire a fost identificat la adâncimea de 0.90- 1.10 m şi avea o grosime 15-30 cm. Acest strat de lut nivelator coincidea cu nivelul de călcare al zidului Z 15 (surprins în nordul casetei, caroul 1b), zid realizat din piatră de râu, prinsă cu mortar, dar distrus în partea de sud, de o groapă săpată probabil în antichitatea târzie. De asemenea, în această secvenţă cronologică are loc şi dezafectarea unui cuptor (identificat în caroul 1a) şi acoperirea acestuia cu un strat de pământ lutos pentru a se amenaja nivelul de locuire. Cuptorul, de formă ovală în plan (diametrul de aproximativ 0.80 x 1 m) a fost construit din piatră de râu (păstrată pe alocuri) şi lut ars. Calota, prăbuşită în interiorul cuptorului, a fost realizată din olane şi tegulae.
Al doilea nivel de locuire, din interiorul clădirii VI, a fost surprins la adâncimea de 0.70-0.90 m, fiind vizibil în special în zona profilului nordic. Nivelul era format din pământ lutos cu pigmenţi de chirpici, sporadic cărbune şi se datează, pe baza materialului arheologic, pe parcursul secolului III- începutul secolului IV p. Chr. Peste acest nivel de călcare s-a documentat un strat consistent de dărâmătură (gros de 40 cm în unele locuri).
Ultimul nivel a fost surprins doar între zidurile Z 13 şi Z 14, la adâncimea de 0.50-0.40 m. Podeaua din lut, din ultima fază de piatră a clădirii, a fost tăiată (ca şi Z 14), pe centru de o groapă de stâlp. Aceasta avea diametrul maxim de 1.60 m şi reprezenta probabil groapa de implementare a stâlpului central al unui bordei datat pe parcursul secolului IV- începutul secolului V p. Chr. Această amenajare târzie s-a folosit de podeaua deja existentă a clădirii (din nivelul III).
Din clădirea VI a fost astfel surprinsă extremitatea sudică, formată din ziduri de piatră de râu, legate cu pământ, zidul de interior (Z 13), având chiar un contrafort. Clădirea VI era amplasată la drumul roman, Decumanus Maximus, surprins prin caseta noastră. Acesta a fost secţionat în caroul 8, pentru a se putea observa profilul. Stratigrafia este următoarea: 1.50-1 m, un strat consistent de pietriş;1-0.65 m, un strat de pământ compact, cu pietriş şi sporadic cu fragmente de tegulae, olane sau cărămizi; 0.65-0, un strat de dărâmătură format din numeroase pietre de râu, fragmente ceramice şi materiale de construcţii provenite de la edificiile din jur.
Din punct de vedere cronologic am reuşit să surprindem momente importante din dezvoltarea oraşului antic Tibiscum, în perioada romană târzie şi post-romană. Edificiul VI, dezvelit parţial, îşi leagă existenţa şi evoluţia de rolul comercial al anticului Tibiscum. Fiind situat la una din arterele principale ale oraşului şi în imediata apropiere a unui atelier de topit bronzuri, clădirea VI avea probabil şi o destinaţie comercială.
Materialul descoperit
Materialul ceramic a fost bogat, fiind reprezentat de vase romane târzii, dar şi fragmente de vase de sticlă, cuie, mărgele, aplici şi fibule – extrem de importante în datarea nivelelor. Materialul rezultat în urma cercetării arheologice se află în depozitele MJERG Caransebeş.
Tehnici de cercetare
În săpătura realizată în anul acesta au fost utilizate mijloacele clasice de cercetare arheologică, combinate cu tehnica fişelor de context arheologic.
Obiectivele cercetării viitoare şi propuneri de conservare, protejare şi punere în valoare
Pentru anul 2014 ne propunem continuarea cercetării arheologice în cadrul zonei clădirii VI şi a drumului roman, dar şi realizarea unor lucrări de conservare primară, prin refacerea zidăriei şi punerea în valoare a acestei construcţii. Se doreşte o acţiune conjugată la care să participe şi autorităţile locale prin sprijinirea unui program de conservare şi punere în valoare a acestei importante zone arheologice din România. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Bibliografie: