Iernut | Judeţ: Mureş | Punct: cătun Sfântu Gheorghe - Pe şes | Anul: 1996
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
438
Anul cercetarii:
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 117836.03 |
Județ:
Mureș
Unitate administrativă:
Or. Iernut
Localitate:
Iernut
Punct:
Cătun Sfântu Gheorghe - Pe Șes
Localizare:
| 117836.03 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Cosma | Călin | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
Raport:
S-au deschis două suprafeţe (S1=15X3 m, 2=10X5 m), orientate N-S, ambele paralele cu Mureşul, în prelungirea secţiunilor din anii precedenţi. Stratigrafia celor două suprafeţe este identică, imediat sub humusul modern (0-0,30 m), s-a conturat un {prim nivel} de locuire, încadrat în {secolele XIII-XIV} (0,30-),50 m). Arăturile adânci practicate în zona investigată, au distrus urmele de complexe (locuinţe, cuptoare etc.), aparţinătoare aşezării medievale. În S1, între m. 3 şi 6,50, în profilul vestic a apărut o lentilă de lut galben, care ar putea fi podeaua unei locuinţe medievale. Materialul arheologic corespunzător acestui nivel, constă din fragmente ceramice, oase de animal şi câteva obiecte din fier (cuţite, piroane). Ceramica este de două tipuri: cenuşie şi roşie. Este lucrată la roată rapidă, dintr-o pastă de bună calitate. Forma de vas este oala, cu pereţii subţiri, bine reliefaţi, buza răsfrântă în afară şi tăiată, fundul destul de îngust. La unele exemplare s-a observat în interiorul buzei o şănţuire pentru capac. În cadrul acestei ceramicii, o categorie aparte o constituie cea cenuşie, atribuită "oaspeţilor".
Următorul {nivel} surprins între -0,50-0,80 m, este cel încadrabil în {secolele VIII-IX}. Nu a fost surprins nici un complex arheologic. Materialul provenit din acest nivel, constă din ceramică, resturi osteologice şi obiecte din fier (lame de cuţit, cuie). Ceramica a fost confecţionată la roată rapidă (aceasta fiind majoritară), la roată cu turaţie lentă şi cu mâna. Pasta vaselor lucrate la roată rapidă conţine în compoziţie nisip cu bobul mic şi uneori mică. Culoarea este brun negricioasă şi brun cărămizie, unele exemplare prezentând urme de ardere secundară. Formele întâlnite în cadrul acestei categorii ceramice, sunt oalele borcan de dimensiuni medii şi mijlocii. Vasele au gura largă, corpul bombat, umerii bine conturaţi, fundul îngust şi destul de îngroşat. Buza este scurtă dar puternic răsfrântă în afară. Motivul ornamental întâlnit constă din striuri orizontale, benzi în val, uneori intercalate, în genere dispuse în partea inferioară a vasului. Ceramica lucrată cu mâna a fost confecţionată dintr-o pastă care conţine microprundişuri cu bobul mare. Arderea este neuniformă şi incompletă, pereţii vaselor fiind foarte fiabili. Suprafaţa vaselor prezintă fracvent neregularităţi, pereţii şi fundurile sunt mult îngroşate. Forma întâlnită este oala borcan. Corpul este alungit, umerii prelinşi, fundul îngust, buza puţin răsfrântă în afară.
Între -0,80-1,00 m, s-a conturat un al treilea {nivel} de locuire, databil în {secolele V-VI}. În profilul estic între m. 1 şi 2,40, şi m. 3,50 şi 5, s-au observat urmele a două complexe arheologice, probabil două locuinţe sau clădiri anexe, ele adâncindu-se de la nivelul antic de călcare cu 0,50 m, străpungând nivelul inferior de locuire. În acest nivel a fost descoperită doar ceramică. Aceasta a fost lucrată la roata cu turaţie rapidă, în proporţie covârşitoare, la roată cu turaţie lentă şi cu mâna. Cea lucrată la roata rapidă este de două tipuri. Primul îl constituie "ceramica cenuşie zgrunţuroasă", iar al doilea este format din ceramică brun-cărămizie, care conţine în pastă microprundişuri cu bobul mare. Ca formă întâlnim oala, cu corpul bombat, umeri bine conturaţi, fundul drept, buza puternic răsfrântă în afară, tăiată drept sau rotunjită.
Ceramica lucrată cu mâna, a fost confecţionată dintr-o pastă care conţine mult nisip cu bobul mare. Pereţii şi fundurile sunt mult îngroşate. Forma întâlnită este oala borcan de dimensiuni medii şi mici, cu umerii prelinşi, fundul îngust, buza puţin răsfrântă în afară.
Ultimul {nivel} de locuire, conturat între -1,00 -1,25 m, este cel încadrat în {secolele II-III}. În S1, la -1,25 m, au fost surprinse trei complexe arheologice. Acestea constau dintr-o locuinţă de formă aproximativ dreptunghiulară (3X2,50 m) şi două gropi menajere cu diametrul de 1 m. În S2, a fost descoperită şi golită o groapă de provizii, având o formă de butoi, cu un diametru la gură de 1 m, transformată ulterior în groapă menajeră. Inventarul acestor complexe, precum şi al întregului nivel de locuire, constă în ceramică daco-romană, ea găsindu-şi bune analogii în siturile din Transilvania încadrate în secolele II-III. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin