Ineu (oraş, jud. Arad, Borosjenő - maghiară). Oraşul este situat pe valea Crişului Alb, în câmpia Crişului Alb, la 57 km NE faţă de municipiul Arad. Elementul predominant al peisajului în zona Ineului este dat de valea Crişului Alb, cu relieful creat în zona de câmpie (Pl. 1/1). Cetatea se află amplasată pe malul drept al râului Crişul Alb, la 150 m nord de actualul centru al oraşului Ineu. Ceea ce se mai păs...trează astăzi din vechea cetate reprezintă un castel reabilitat într-un stil neoromanic şi neogotic, care şi-a schimbat folosinţa din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Parcela ocupă spaţiul dintre strada Traian, la intersecţia cu str. I. Slavici şi str. M. Sadoveanu. Obiectivele cercetării: Cercetarea arheologică preventivă efectuată a avut un caracter preliminar în vederea demarării lucrărilor de consolidare, restaurare şi reabilitare funcţională a cetăţii Ineului. În această etapă s-au realizat sondaje arheologice în zonele cu prospecţiuni geotehnice realizate anterior şi în punctele în care analiza de parament a putut oferi anumite indicii legate de diferitele etape de construcţie ale cetăţii. Rezultatele şi interpretarea lor: Investigaţiile arheologice au avut ca scop cercetarea integrală a obiectivelor arheologice descoperite în cadrul celor opt (8) sondaje efectuate. Dintre acestea trei sondaje au fost realizate în exteriorul monumentului, unul lângă turnul de NE (S 02), unul pe latura vestică (S 01) şi unul lângă turnul de SV (S 06). Două sondaje au fost făcute într-una din încăpările corpului sudic (S 03 şi S 04) şi alte trei (S 05, S 07 şi S 08) în curtea mare din incinta cetăţii (Pl. 1/2). Cercetările arheologice preventive efectuate la Ineu constituie un prim pas important pentru redescoperirea fazelor timpurii de funcţionare ale cetăţii. Fiind o cercetare restrânsă, rezultatele sunt limitate, dar promiţătoare în ceea ce priveşte evoluţia dea lungul vremii, de la acel castellum la cetatea bastionară din secolul al XVII-lea. Au fost atinse prin secţiunile efectuate parte din latura nordică, vestică, sudică şi centrală a ceea ce astăzi se constituie într-un castel, formă dată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, corespunzătoare perioadei romantice, realizate din dorinţa de a da un iz cât mai apropiat de epoca medievală. Redescoperirea vechii porţi de intrare, delimitarea clădirii de poartă, pavajul interior, structurilor şi tehnicilor de construcţie folosite la edificarea turnurilor, constituie baza de la care se va putea porni în cercetările viitoare. Indicile pe care le avem deja vor putea fi folosite în vederea recuperări planimetriilor din fazele timpurii mai puţin cunoscute de noi. Prin cercetările de parament s-a putut recupera pe lângă multe date tehnice legate de diversele faze de construcţie, o cantitate impresionantă de pietre profilate romanice refolosite la edificarea turnurilor de SE şi NV. Provenienţa acestora se leagă cel mai probabil de fosta mănăstire Dienesmonostur localizată pe malul stâng al Crişului Alb, la sud de şoseaua Ineu – Bocsig, demantelată într-o perioadă în care zona era puternic ameninţată de Imperiul Otoman. Pe lângă valoare de patrimoniu incontestabilă a acestui mic lapidar, studiile de istoria artei se vor îmbogăţii de acum cu noi date despre pătrunderea stilului romanic şi în spaţiul Zărandului. Cultura materială descoperită îşi are de asemenea relevanţa ei în ceea ce priveşte viaţa cotidiană a celor care au vieţuit în cetate în etape istorice diferite. Fiecare obiect îşi are mesajul lui, oferindu-ne informaţii legate de modul de viaţă, informaţii legate de amenajările interioare, aspecte legate de armele şi echipamentul militar folosit etc.