Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Baumann | Victor-Heinrich | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea | |
Costea | Iuliana | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea | |
Dinu | Niculina | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea | |
Radu | Laurenţiu | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia | |
Stănică | Aurel | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Cercetările arheologice din acest an de la Noviodunum, au avut următoarele obiective: continuarea săpăturilor prin înlăturarea nivelurilor de distrugere din interiorul Turnului Mare, pentru verificarea unor reperelor cronologice; epuizarea nivelului IV, pentru finalizarea planului interior al turnului. Cercetările s-au concentrat în trei zone - CT 4, CT 6 şi CT 9, care au fost degajate în suprafaţă până pe niv...elul IV. Secţiunea CT. 61.În campanile precedente (ultima în anul 2005)2, secţiunea CT. 6, a fost adâncită până pe nivelul IV, nivel din sec. VI p.Chr., surprins la adâncimea de -3,85 m (în dreptul zidului de incintă). Pe acest nivel, între zidul de incintă şi zidul median (stilobatul pe care se află cei patru piloni interiori), se afla un strat gros de 0,10-0,12 m de grâu carbonizat şi bârne de lemn arse, care aparţine unei construcţii, probabil hambar, puternic afectată de un incendiu. Din nivelul de distrugere şi din nivelarea arsă de sub acesta au fost scoase fragmente de colonete realizate din piatră, evidenţiind o amenajare importantă în dreptul pilonului central, anterioară nivelului IV. Nivelul IV este despărţit de ultimul nivel romano-bizantin - nivelul III, printr-o nivelare de numai 0,20 m grosime, peste care se află un strat de moloz gros de 0,65 m, strat care acoperă resturile pilonului central, a cărei elevaţie de cărămidă este întâlnită în dărâmătură. În campania de cercetări din acest an, în jumătatea de N a turnului, pornind din dreptul pilonului 3, au fost înlăturate nivelul de amenajare al hambarului, care cuprindea o podea din pământ galben, bine tasat, dar şi resturi de cereale şi bârne carbonizate. Din acest nivel de amenajare a fost recoltată o cantitate apreciabilă de ceramică, din care remarcăm: opaiţe şi oale în stare fragmentară, fragmente de la vase de sticlă, un număr foarte mare de pastile de sticlă de culoare verde sau albastră, obiecte din fier (lame de cuţit, cuie), obiecte din corn (mâner de cuţit), monede3. De asemenea, se remarcă, spre intrarea în turn o zonă care nu a fost acoperită cu pământ galben, care face parte dintr-o amenajare/nivelare anterioră cu pietre şi cărămizi, ce reprezenta baza pentru amenajarea hambarului. Din numarul mare de cărămizi descoperite, trei exemplare purtau ştampila CL[assis].FL[avia].M[oesica]; una dintre acestea prezintă urme de mortar, ceea ce indică utilizarea la contrucţii anterioare. Înlăturarea stratului de pământ galben, ne-a permis constatarea că baza acestei amenajări era alcătuită dintr-un nivel cu multe pietre, cărămizi, bucăţi de chirpic şi câteva fragmente arhitectonice (o posibilă bază de coloană). Spre S de pilonul 3, amenajarea era din pământ negru ce conţinea resturi de la structura incendiată. Şi aici au apărut fragmente ceramice de epocă romano-bizantină, pastile şi fragmente de sticlă. Am putut observa că amenajarea de pe nivelul IV, avea o înclinare către zidul de faţadă al turnului, drept pentru care ne-am oprit pe nivelul III, care conţine o cantitate foarte mare de material tegular. Suprafaţa cercetată are o lungime de 9 m, iar lăţimea descreşte de la 5 la 4 m spre S şi ne-am adâncit 0,80 m. Secţiunea CT. 4. O nivelare masivă, în care se observa un pământ negru, amestecat, cu piatră şi bucăţi de cărămidă şi olană, în porţiunea dinspre zidul de incintă - pe 1,60 m lăţime; şi o a doua porţiune ce conţinea bucăţele de mortar şi cărămidă spartă - 0,60 m. Materialul arheologic rezultat este reprezentat de o cantitate apreciabilă de material ceramic, din care remarcam fragmente de amfore, opaiţe, o cărămidă cu ştampilă - CL[assis].FL[avia].M[oesica] şi monede (sec. IV p.Chr.). În această secţiune ne-am oprit pe resturile unei posibile amenajări cu pietre de mari dimensiuni, printre care se afla şi un fragment arhitectonic, posibil dintr-o bază de coloană, aşa cum am observat şi în secţiunea CT. 6. Suprafaţa cercetată are dimensiunile de 3,60 x 6,20 m, cu precizarea că latura de S are doar 1,80 m şi ne-am adâncit 1,10 m. Secţiunea CT. 9. În această secţiune, cercetările s-au concentrat pe înlăturarea stratului gros de arsură ce acoperă podeaua hambarului. Materialul arheologic, la fel ca şi în celalte două secţiuni compus este din ceramică, în special din fragmente de amfore ce pot fi datate în linii mari în sec. VI p.Chr, pietre şi bucăţi de cărămidă şi ţiglă. La SV de pilonul 3, au apărut fragmente de vase borcan (datate în sec. al XI-lea), provenite din nivelurile bizantine care s-au suprapus stratului de dărămătură de pe nivelul III. În campania viitoare vom finaliza şi degajarea nivelului de arsură.