Jac | Comuna: Creaca | Judeţ: Sălaj | Punct: Pomet | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
4734
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană; Castru;
Cod RAN:
| 140734.02 |
Județ:
Sălaj
Unitate administrativă:
Creaca
Localitate:
Jac
Punct:
Pomet
Toponim:
Porolissum
Localizare:
| 140734.02 |
Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Fiedler | Manuel | participant | Humboldt Universität zu Berlin, Winckelmann Institut, Germany |
| Stürmer | Veit | participant | Humboldt Universität zu Berlin, Winckelmann Institut, Germany |
| Oprean | Coriolan Horaţiu | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Cociş | Sorin Ilie | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Lăzărescu | Vlad Andrei | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Pop | Horea Dionisiu | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Tamba | Dumitru Gheorghe | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Mustaţă | Silvia | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Castrul roman:
Praetentura dextra (clădirea B6 şi zona limitrofă)
Principalul obiectiv al cercetărilor din anul 2011 a constat în stabilirea dimensiunilor clădirii B6, identificată şi cercetată parţial în săpăturile din anul precedent, precum şi relaţia dintre această construcţie şi sistemul de fortificaţie al castrului. Reperul principal pentru amplasarea suprafeţelor cercetate s-a bazat pe rezultatele prospecţiunilor geofizice realizate anterior.
Cel de-al doilea obiectiv al campaniei arheologice a fost reprezentat de continuarea prospecţiunilor geofizice în retentura castrului, o zonă total necunoscută până în prezent.
În vederea atingerii obiectivelor amintite au fost săpate următoarele suprafeţe: A2/B6 (13 x 2 m), A3/B6 (4 x 4 m) şi A4 (11 x 10 m). Principalul rezultat al cercetărilor a fost descoperirea şi dezvelirea unui bastion de curtină (necunoscut până acum) situat pe latura de nord, între porta praetoria şi colţul de nord-est („Bisericuţă"). Zidurile bastionului erau vizibile cu uşurinţă pe rezultatul prospecţiunii geofizice. Urmărind identificarea colţului nord-estic al clădirii B6, ce părea că se vede în prospecţiune, am constatat în suprafaţa A3/B6 că în realitate era vorba despre structuri geologice care au generat anomalii magnetice. În schimb, colţul clădirii a fost găsit în spatele bastionului de curtină, lungimea construcţiei dovedindu-se a fi cu mult mai mică decât se estimase anterior. Revenind la suprafaţa A3/B6, în momentul de faţă se pare că în vederea fortificării, a fost utilizat relieful accidentat din zonă, recurgându-se la sumare amenajări ale acestuia.
O structură încă greu de interpretat este un zid de piatră fără o temelie adâncă care din punct de vedere stratigrafic, pare a fi din ultimele etape de funcţionare a castrului, situat în spatele bastionului de curtină.
Principalul element nou rezultat din campania 2011 a fost identificarea celor două colţuri opuse ale clădirii B6. Pornind de la aceste considerente, putem afirma că aceasta avea o lungime de aproximativ 25 m şi o lăţime de aproximativ 10 m. Vechile cercetări din zonă (secţiunea S71) au generat o încercare de reconstituire a dispunerii clădirilor în această parte a castrului conform căreia lungimea clădirii B6 ar fi fost de 50 m. De altfel, şi pe prospecţiunile geomagnetice este vizibil un drum a cărui poziţie confirmă rezultatele săpăturilor noastre, sugerând existenţa a două şiruri paralele compuse din clădiri având dimensiunile de 25 x 10 m. Poziţionarea clădirii B6 în cadrul planului general nou formulat al zonei, confirmă observaţiile noastre stratigrafice anterioare, construcţia nefiind atât de târzie cum se preconizase anterior.
Ca urmare a constatării unor deficienţe ale reconstituirii planului castrului, s-a impus o reconsiderare generală a tuturor informaţiilor cunoscute din zonă, un prim pas în acest sens fiind realizarea unui nou plan al castrului şi a întregului sit arheologic cu amplasarea exactă a tuturor structurilor vizibile la suprafaţă.
În cursul săpăturilor a fost descoperită o cantitate semnificativă de material ceramic, piese de echipament militar, ustensile şi arme de fier, bronz şi os, precum şi monede păstrate în totalitate în depozitele Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.
Retentura castrului a fost prospectată utilizându-se metode geofizice, fiind identificată reţeaua principală de drumuri a castrului precum şi existenţa a trei clădiri de mari dimensiuni.
Săpătura arheologică a fost realizată prin intermediul unor suprafeţe, planul adâncimile şi materialul arheologic fiind înregistrate cu ajutorul unei staţii totale. Cercetarea a fost documentată cu planuri, profile, fotografii precum şi utilizându-se fişele de înregistrare a contextelor stratigrafice după modelul MoLAS. Materialele arheologice au fost înregistrate într-o bază de date, precizându-se pe lângă descrierea lor şi poziţionarea exactă cu ajutorul coordonatelor geografice.
În campania viitoare, principalul obiectiv va consta în cercetarea integrală a clădirii B6 în vederea stabilirii cât mai exacte a destinaţiei şi a etapelor sale de funcţionare, precum şi clarificarea relaţiilor cronologice şi spaţiale dintre aceasta şi elementele de fortificaţie ale castrului şi a celorlalte clădiri apropiate.
Având în vedere faptul că zidurile bastionului de curtină descris anterior, dar şi ale clădirii B6 se păstrează în condiţii bune, este de dorit consolidarea şi punerea lor în circuitul muzeistic fiind situate în apropiere de porta praetoria, într-o zonă lipsită până acum de alte vestigii restaurate.
Clădirea C3
Săpăturile din vara anului 2011 întreprinse în cadrul proiectului „Mithras" 2009-2011 s-au axat pe finalizarea cercetărilor de la clădirea C3 (presupusul templu al lui Mithras) din castrul auxiliar de pe dealul Pomet. Proiectul şi-a propus cercetarea clădirii pentru a clarifica funcţionalitatea ei, respectiv maniera în care structura s-a integrat în ansamblul arhitectural al castrului. Cadrul financiar a fost asigurat de un program Erasmus IP sub forma unui şantier şcoală interdisciplinar şi internaţional.
În 2011 s-au finalizat casetele deschise în 2009-2010 (G1-G2, B2, C2-C3, D2-D3, E3, H3, I2) şi s-au deschis două casete noi de 4 x 4 m (B3 şi I3).
În urma săpăturilor s-a putut constata că podeaua clădirii era pavată cu cărămizi aşezate într-un pat de opus signinum, zidurile au fost construite în tehnica opus incertum şi aveau cel puţin două straturi de tencuială hidrofugă pe partea interioară. Nu s-a constatat nici o compartimentare în interiorul clădirii, dar în caseta I3 s-a descoperit o încăpere de mici dimensiuni care a fost adosată acesteia şi comunica cu ea printr-un canal care a fost blocat intenţionat într-o fază ulterioară. Această cameră dispunea şi de un al doilea canal (probabil de evacuare a apei) către sud. În colţul sud-vestic al încăperii mari, în caseta I2, s-a constatat prezenţa unui tub de evacuare a apei cu reparaţii consecutive, care a fost folosit, probabil, după blocarea canalului iniţial. În mijlocul clădirii s-au descoperit fundaţiile a trei piloni centrali care aveau rolul susţinerii etajului sau al acoperişului.
Pe baza unei ofrande de construcţie descoperită pe latura estică a clădirii se poate spune că acesta a fost construită cel mai devreme sub domnia lui Antoninus Pius. Clădirea a funcţionat probabil ca o cisternă care colecta apa de ploaie şi deservea clădirile din retentura castrului. Complexul a suferit o serie de intervenţii minore şi o dată a fost complet reabilitat.
Mari cantităţi de fragmente de opus signinum, tencuială hidrofugă şi material special au fost conservate, restaurate şi predate Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.
Săpătura a fost documentată şi cu ajutorul unui laser scanner 3D şi se lucrează la o reconstrucţie grafică a clădirii, respectiv un concept de prezentare şi valorificare a sitului.
Oraşul roman:
În oraşul roman au fost realizate câteva sondaje stratigrafice cu scop de verificare şi pentru precizarea unor neclarităţi apărute în momentul redactării unui raport general cu privire la proiectul Porolissum Forum Project coordonat de către regretatul Al. V. Matei în perioada 2004-2010. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin