Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Băcueţ-Crişan | Dan | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău | |
Bejinariu | Ioan | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Deac | Dan Augustin | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Cadrul geografic Localitatea Jac aparţine administrativ comunei Creaca, aflată în zona centrală a judeţului Sălaj, în nord-vestul României. Dealul „Cămnin” (alt. 350 m) este localizat la nord-nord-vest de satul Jac. La sud de deal curge firul văii Pometului. Este vorba despre un platou cu o formă aproximativ trapezoidală. Pantele naturale ale dealului nu sunt foarte abrupte, cu excepţia zonei sudice şi a celei... sud-estice unde pereţii sunt aproape verticali pe unele porţiuni, dar actualul aspect se datorează exploatării pietrei în epoca romană. Staţiunea arheologică include o incintă fortificată din prima epocă a fierului, o carieră romană pe partea sudică a dealului, resturile unei construcţii romane (posibil turn de lemn ?) amplasate în zona cea mai înaltă a dealului, precum şi cel puţin două amenajări rupestre care aparţin perioadei post-romane, ambele săpate în peretele carierei Rezultatele cercetărilor În anul 2019 am continuat cercetările arheologice sistematice în sectorul „Chilii/Vulpişte” îndreptându-ne atenţia spre a doua amenajare rupestră identificată anii trecuţi în zonă. Rezultatele obţinute arată faptul că, această amenajare săpată în pereţii de gresie a fostei cariere romane avea intrarea prăbuşită din vechime. La fel ca şi la prima amenajare rupestră cercetată aici, intrarea era dispusă spre est, în plus aceasta era prevăzută şi cu o nişă semicirculară excavată pe peretele nordic. Prin această intrare, pe nişte trepte (săpate în gresie) se făcea accesul spre o cameră care avea fundul săpat la o altă adâncime faţă de cea a intrării. În ceea ce priveşte camera (care ar fi trebuit să aibă o planimetrie rectangulară cu boltă semicirculară) am constatat că aceasta nu a fost excavată complet în vechime (doar o parte din podea şi din laturile acesteia fiind finalizate) deoarece săparea şi finisarea camerei a fost abandonată datorită surpărilor (din vechime) menţionate mai devreme. Pe podeaua semifinisată a camerei au fost descoperite câteva fragmente ceramice de culoare negricioasă (modelate la roata rapidă) caracteristice antichităţii târzii.