Joseni | Judeţ: Harghita | Punct: Biserica romano-catolică | Anul: 2015
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
5606
Anul cercetarii:
Perioade:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Perioada modernă; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Biserică; Descoperire funerară; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 84567.02 |
Județ:
Harghita
Unitate administrativă:
Joseni
Localitate:
Joseni
Punct:
Biserica romano-catolică
Localizare:
| 84567.02 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Gogâltan | Florin | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Demjén | Andrea | participant | Muzeul "Tarisznyás Márton", Gheorgheni |
| Savu | Mihaela | participant | Christian-Albrechts-Universität zu Kiel |
Raport:
Cercetarea arheologică preventivă de la biserica romano-catolică din Joseni a făcut parte din proiectul de realizare a unui studiu de parament al bisericii sfinţite în cinstea apostolilor Sf. Simion, Sf. Juda Tade şi Sf. Fecioară Margareta. Scopul cercetării arheologice preventive a fost acela de a vedea care este adâncimea fundaţiei navei bisericii baroce.
Biserica medievală (gotică), construită la sfârşitul sec. al XV-lea, a funcţionat până la dărâmarea sa în 1766, când s-a construit biserica barocă pe care o vedem astăzi. Cele două secţiune deschise, una în colţul sud-vestic iar cealaltă în colţul nord-vestic, în nava bisericii actuale, sub cor, au dovedit că biserica medievală (gotică) a fost pe axa turnului (Fig. 1).
În secţiuniile S 2 (3,50x2,67 m) şi S 3 (2,50x3,50 m) au ieşit la iveală zidurile de fundaţie şi de elevaţie ale navei bisericii medievale (gotice). În S 2 a fost cercetat zidul sudic şi vestic al bisericii medievale. După scoaterea pietrelor din nivelul de călcare actual, lângă fundaţia sudică a bisericii de astăzi a ieşit la iveală elevaţia zidului bisericii medievale (între zidul sudic al bisericii actuale şi cel medieval a rămas o cezură de 0,04-0,06 m). Elevaţia sudică a avut o grosime de 0,80-0,92 m. Ea este compusă din pietre de andezit şi de râu de dimensiuni medii şi mici legate cu un mortar alb-cenuşiu, relativ compact, amestecat cu pietricele şi pigmenţi de cărămidă. Din elevaţia vestică a zidului bisericii medievale s-a păstrat o porţiune de cca. 0,50 m (de la linia fundaţiei), restul fiind demolat şi reconstruit în perioada barocă. Atât pe elevaţia sudică cât şi pe ce-a vestică s-a păstrat tencuiala interioară a bisericii medievale cu două straturi de văruială. Tencuiala de pe elevaţia sudică a rămas aproape intactă până la aprox. 0,60-0,80 m înălţime de la linia fundaţiei, iar pe cea vestică s-a păstrat destul de fragmentar. În S 3 după scoaterea pietrelor din nivelul de călcare actual a apărut partea superioară a zidului nordic al bisericii medievale (gotice). Pe partea nord-estică a secţiunii a fost surprins un contrafort, având o grosime de 0,76 m. Aceasta a fost construit împreună cu zidul nordic al bisericii, neputându-se observa nici o breşă între cele două. Elevaţia nordică a avut o grosime de 0,85-0,90 m. Pe parte vestică o parte din zidul nordic al bisericii a fost scos, iar din zidul vestic ale bisericii medievale nu s-a mai păstrat nimic, fiind demolat şi reconstruit în totalitate în perioada barocă. Pe elevaţia nordică s-a păstrat tencuiala interioară a bisericii medievale cu două straturi de văruială. Tencuiala pe elevaţia nordică a rămas aproape intactă până la aprox. 0,80 m înălţime. De asemenea pe elevaţia nordică exterioară a bisericii medievale tencuiala s-a păstrat destul de fragmentar.
În fundaţia sudică a bisericii baroce a fost descoperită o bucată de frescă din biserica medievală aflată evident în poziţie secundară. Pe bucata de frescă s-au putut deosebi trei combinaţii de culoari: alb, negru şi roşu cu cinci nuanţe.
În S 2 şi de asemenea în S 3 au fost suprinse câteva lespezi de piatră din andezit in situ care au făcut parte din ultimul nivel de călcare şi funcţionare a bisericii medievale înainte de demolarea sa în 1766. Nivelul de călcare medieval a fost cu 0,91 m mai adânc faţă de nivelul de călcare actual şi cu aprox. 0,45 m faţă de nivelul de călcare medieval al turnului. Aceasta însemnă că nivelul de călcare în interiorul bisericii a fost mai jos decât în turn şi probabil la intrarea în biserică au fost amenajate nişte scări.
Sub nivelul de călcare, pe toate suprafaţa, a urmat umplutura mormintelor medievale, premoderne şi moderne. În secţiuni au fost descoperit în total 12 morminte dintre care şapte sunt medievale (M15, M18-M23) şi cinci premoderne/moderne (M16 şi M17, M24 – M26). Dintre acestea din urmă, M16 face parte din ultimele înmormântări din sec. al XVIII-lea, deoarece groapa sa porneşte direct de sub lespezile din piatră care reprezintă ultimul nivel de călcare al bisericii înainte de demolare sa între anii 1755-66. În cele 12 morminte nu au fost găsite obiecte de inventar funerar, ce ar permite datarea lor.
Prin cercetarea noastră arheologică s-a putut demonstra că nava bisericii medievale (gotice) de la Joseni a avut o lăţime interioară de 7 m şi că nivelul de călcare în interiorul bisericii a fost cu 0,45 m mai jos decât nivelul de călcare al turnului. Cele două morminte (M20 şi M23) aflate sub zidurile bisericii gotice, în urma analizelor AMS, s-au dovedit a fi din a doua jumătate a secolului al XV-lea, ceea ce dovedeşte că biserica decopertată parţial de noi a fost construită cândva între sfârşitul sec. al XV-lea şi începutul sec. al XVI-lea. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin