În anul 2006 cercetările arheologice s-au efectuat în vicus-ul militar la două mari complexe: clădirea XII (THERMAE) şi clădirea XI (locuinţa). Thermae I reprezintă un edificiu complex în care s-au descoperit ştampilele lui cohors I Vindelicorum, ceea ce ar sugera caracterul lor militar. Deocamdată în cursul cercetărilor efectuate au fost dezvelite laturile de N şi de V. În 2006 am încercat printr-o casetă de... 5 x 5,5 m să dezvelim o porţiune din sectorul acestui complex. În această suprafaţă au fost identificate mai multe nivele de locuire din piatră. Stratigrafic se constată următoarea situaţie: 0,00 -0,20 m- humus vegetal; -0,20 -0,85 m- strat de dărâmătură masivă; -0,85 -1 m- nivel de locuire antică, marcat prin ceramică; -1 -1,06 m- strat de dărâmătură antică; -1,07 - nivel de locuire marcat prin pământ negru- material arheologic nesemnificativ (mai ales ceramică). Primul strat aparţine unui edificiu din piatră de râu din care a fost surprinsă doar o porţiune dintr-un zid orientat E-V, lat de 0,80 m. Zidul apare la ad. de 1,65 m şi a fost la un moment dat demantelat. Peste acest nivel de locuire a fost ridicată fundaţia zidului de incintă al thermaelor care încheie latura de V şi continuă. Fundaţia edificiului are o l=0,80 m, iar elevaţia propriu-zisă păstrată în unele porţiuni până la 0,15 m de la nivelul solului actual are o l=0,70 m. Zidul reprezintă de fapt latura de S a edificiului. El a fost dezvelit pe 4,75 m (latura de V şi 4,20 m cea de S). Materialul arheologic descoperit în întreaga suprafaţă este sporadic. Nu se constată amenajări ale unor camere de baie propriu-zise. Trebuie să fie o anexă, poate chiar intrarea cu un apodypterium. În jumătatea nordică a suprafeţei cercetate au fost descoperite într-o masă de lemn ars, cenuşă şi cărbune, fragmente de opaiţe concentrate într-un punct (cca. 8 exemplare), opaiţele prezintă următoarele ştampile: APOLAUSTI(1), FESTI(1), MURRI(1). Alături de acestea apar fragmente de opaiţe cu unul sau mai multe ciocuri având ca toartă supra-înălţată un vultur cu aripile desfăcute. Opaiţele de acest tip prezintă urme de angobă roşie pe suprafaţa corpului. Datarea lor se face în a doua jumătate a sec. al II-lea - prima jumătate a sec. al III-lea p.Chr. Cercetările efectuate în acest an au evidenţiat latura de S a edificiului care urmează să fie în continuare dezvelită prin alte 3-4 casete pentru a scoate la suprafaţă întregul edificiu. Clădirea XI (casă de locuit). Acest edificiu a fost identificat în cursul cercetărilor din anul 2005. Este o clădire paralelă cu clădirea X, la 1,30 m V de aceasta. Tipologic, clădirea se încadrează în seria acelora cu fronton îngust şi dezvoltată pe adâncimea lotului. În anul 2005 a fost dezvelit parţial un zid median al clădirii pe direcţia N-S, iar prin două casete s-au dezvelit porţiuni din zidul de incintă de E al clădirii. Primele concluzii de atunci evidenţiau amplasarea clădirii cu faţada spre S în faţa unui drum. În anul 2006 s-au trasat două casete, caseta 2 (subîmpărţită cu martori în 3- a, b, c- şi o casetă 4. Dimensiuni: caseta 2: 11 x 4 m; caseta 4: 3,40 x 6 m. Stratigrafic nu s-a constatat o altă situaţie faţă de ceea ce cunoşteam în urma campaniei din 2005, dar s-a putut stabili lungimea edificiului de 26,90 m pe direcţia N-S. Colţul de NE al clădirii a fost distrus cu ocazia dezvelirii edificiului X. Planimetria între cele două edificii X şi XI prezintă o mare asemănare. În ambele cazuri se constată prezenţa unui portic la intrare; apoi a unui spaţiu de cca. 10-11 m pe care nu apare nici o construcţie redând poate o curte şi abia în jumătatea nordică apar încăperile. Edificiul construit din piatră a fost precedat de două amenajări din lut şi lemn. În cea de a doua fază de lemn nu se constată utilizarea ştampilelor. În concluzie, cercetările de la Tibiscum din anul 2006 au condus la dezvelirea jumătăţii estice a edificiului XI, caracterizat printr-un bogat material arheologic, mai ales ceramică locală provincială, numeroase amfore, fragmente de terra sigillata.