Cercetările arheologice întreprinse în anul 1998 la Tibiscum au vizat efectuarea unor săpături în zona aflată la nord de castru pentru identificarea unor eventuale urme de locuire. Aproximativ la o leghe nord de castru (respectiv 550 m de zidul de incintă de nord al castrului mare) au fost observate pe teren, urmele unei aşezări orientate pe direcţia nord-sud, care se întinde pe o distanţă de circa 350 m. într...-o zonă lipsită de culturi agricole au fost trasate mai multe casete si o secţiune de 20 x 1,50 m pentru a putea observa caracterul locuirii. Din păcate, în cursul cercetărilor întreprinse a fost depistat traseul unei conducte de gaz care a îngreunat mult lucrările de cercetare. S-a constatat existenţa a două nivele de locuire: primul la cca. 0,75-0,95 m marcat prin urme slabe de lemn fără a putea reconstitui traseul vreunei construcţii, iar al doilea de la adâncimea de 0,50-0,70 m marchează prezenţa unor fundaţii din piatră aparţinând unor construcţii acoperite cu ţigle romane. Ţiglele şi olanele descoperite sunt friabile de o calitate mai slabă. În acest din urmă nivel de locuire s-au descoperit urme de lemn ars, iar ceramica, doar în forma fragmentară este de culoare roşie (urcioare), chiar si fragmente mici de amfore, între M. 4-5 ai casetei a apărut un fund de vas de culoare cenuşie lucrat la roată având o mică brăţară de bronz cu capetele răsucite alături câţiva cărbuni din lemn. între alte materiale arheologice sunt de menţionat o cheie din bronz, o mărgea plată cu profil hexagonal, de ametist. Cercetările arheologice întreprinse în acest an au avut doar un caracter de sondaj, ceea ce nu ne permite, în acest moment, să afirmăm mai mult decât ca această aşezare, se pare că este în strânsa legătura cu urmele unor amenajări de proporţii constatate la circa 150 m spre est lângă un braţ mort al râului Timiş. Totodată materialul arheologic descoperit nu ne oferă posibilitatea de a face observaţii în legătură cu datarea acestei aşezării.