.
Jurilovca | Judeţ: Tulcea | Punct: Capul Dolojman | Anul: 2009
Anul:
2009
Epoca:
Epoca greacă şi elenistică;Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade:
Epoca romană;
Epoca romană târzie;
Epoca romano-bizantină;
Epoca greacă;
Epoca elenistică
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Cetate;
Necropolă;
Necropolă tumulară;
Descoperire monetară
Județ:
Tulcea
Localitate:
Jurilovca
Comuna:
Jurilovca
Punct:
Capul Dolojman
Toponim:
Orgame/Argamum
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Apostol Virgil Muzeul Naţional de Istorie a României
Dolea Alexandra Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Honcu Ştefan
Iacob Mihaela
Lungu Vasilica Institutul de Studii Sud-Est Europene, Bucureşti
Manea Carmen
Mănucu-Adameşteanu Mihaela Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Mărgineanu-Cârstoiu Monica Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Mocanu Marian Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Muşat Alina Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Opaiţ Andrei Institutul de Arheologie, Iaşi
Paraschiv Eugen Dorel Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Rusu Vera Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Topoleanu Florin George Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Zăvălaş Theodor Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Cod RAN:
Raport:

Lucrările de cercetare arheologică şi conservare primară din anul 2009 au fost finanţate în totalitate de la bugetul de stat, prin contribuţia instituţiilor partenere (Academia Română prin IAB şi ISSEE Bucureşti; Consiliul judeţean Tulcea prin ICEM Tulcea). Valoarea totală a sprijinului financiar din partea MCCPN a fost de 40.000 lei. La începutul campaniei întreaga suprafaţă a sitului era acoperită de vegetaţ...ia stepică, specifică zonei, care ascundea vestigiile antice. Ca şi în anii precedenţi, s-a observat avansarea procesului de degradare a monumentelor, cu excepţia zonelor în care s-au efectuat intervenţii de conservare primară şi restaurare. Acest proces este, în mare măsură, natural, fiind favorizat de tehnica zidăriei de piatră legată cu pământ (utilizată în edificarea structurilor antice) şi amplificat de condiţiile climatice specifice locului (diferenţe mari de temperatură şi umiditate între anotimpuri, vânturi puternice, teren în pantă accentuată). În ultimii ani se observă accentuarea componentei antropogene în degradarea monumentelor, cauzată de pătrunderea şi circulaţia nesupravegheată a vizitatorilor ocazionali în interiorul sitului. Situl nu beneficiază încă de protecţia minimă asigurată de Ordinul MCC 2237/27 aprilie 2004, nu este delimitat pe teren şi nu are trasee de vizitare marcate. În timpul desfăşurării cercetării sistematice, colectivul şantierului a asigurat şi supravegherea zilnică a lucrărilor de execuţie a DJ 229P (care va sigura accesul direct din localitatea Jurilovca la cetatea Argamum), oferind consultanţă şi semnalând, atât reprezentanţilor autorităţilor locale (administrative şi de patrimoniu), cât şi executantului, restricţiile impuse de realizarea acestor lucrări în zona de protecţie şi în interiorul sitului. Ca urmare a acestor demersuri, între ICEM Tulcea şi CJ Tulcea, care este beneficiarul investiţiei, s-a încheiat un contract de cercetare preventivă pentru două amplasamente de pe traseul DJ 229P. Titularul autorizaţiei de cercetare preventivă (Autorizaţia de cercetare arheologica preventivă nr. 308/2009) pentru realizarea acestui contract a fost dr. Mihaela Iacob, membră a echipei şantierului arheologic Orgame/Argmum, responsabil sector extra muros, iar rezultatele cercetărilor sale fac parte integrantă din prezentul raport. În acelaşi timp, însă fără nici o consecinţă cu efect salvator asupra conservării patrimoniului, au fost supravegheate (prin periegheze şi recoltări de material dislocat) lucrările agricole desfăşurate pe suprafaţa sitului, în zona necropolei tumulare greceşti şi a locuirii peri-urbane din epoca romană şi romano-bizantină, unde au fost distribuite, abuziv, loturi individuale, prin aplicarea Legii 18/1991. Aceste lucrări (nivelări, arături adânci, discuiri, debarasarea materialului de construcţie antic dislocat de ele - piatră, cărămizi, ţigle) contribuie, anual, la ştergerea unor componente importante ale sitului şi la distrugerea irecuperabilă a patrimoniului arheologic mobil de pe aproape 50% din suprafaţa acestuia. Agresiunea - pe care o considerăm deliberată, chiar dacă este provocată de ignoranţă - care a debutat în toamna anului 2008, a fost adusă de noi la cunoştinţa deţinătorilor (abuzivi) ai terenului, autorităţii administrative locale (Primăria Jurilovca) şi reprezentanţilor în teritoriu ai MCCPN (DCCPCN Tulcea), semnalând importanţa daunelor aduse şi iminenţa pierderilor definitive de patrimoniu.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO