Jurilovca | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetate, Zimbru, Tumulul Ivan Bair | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
4551
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană; Cetate; Necropolă;
Cod RAN:
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Jurilovca
Localitate:
Jurilovca
Punct:
Cetate, Zimbru, Tumulul Ivan Bair
Toponim:
Orgame/Argamum
Localizare:
Lista Ilustrațiilor - 7
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mănucu-Adameşteanu | Mihaela | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Mărgineanu-Cârstoiu | Monica | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Opaiţ | Andrei | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Iacob | Mihaela | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Rusu | Vera | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Topoleanu | Florin George | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Lungu | Vasilica | participant | Institutul de Studii Sud-Est Europene, Bucureşti |
| Apostol | Virgil | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Coadă | Roxana | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Dobrescu | Maria Violeta | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Honcu | Ştefan | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Burlacu-Timofte | Raluca | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Danciu | Sebastian | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Păuşan | Xenia | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Petric | Paul-Ioan | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Rogobete | Carmen | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Timofte | Ştefan | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Trăistaru | Florin | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Coropceanu | Ion | participant | Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi |
| Giosanu | Bogdan | participant | Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi |
| Micu | Simona | participant | Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi |
| Baralis | Alexandre | participant | Université de Provence Aix Marseille I - CNRS MMSH-Centre Camille Jullian, France |
| Dolea | Alexandra | participant | Facultatea de Istorie, Universitatea București |
| Muşat | Alina | participant | Facultatea de Istorie, Universitatea București |
Raport:
Prin Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 67/2010 (titular Mihaela Mănucu-Adameşteanu), Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a autorizat Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române să continue cercetarea oraşului greco-roman Orgame/Argamum, în calitate de organizator al şantierului arheologic. Desfăşurate în lunile august-noiembrie 2010, lucrările de cercetare arheologică sistematică şi de conservare primară din această campanie au fost finanţate de la bugetul de stat, prin contribuţia instituţiilor partenere în Protocolul de colaborare (Institutul de Arheologie “V. Pârvan”, Institutul de Studii Sud-Est Europene şi Institutul de Cercetări eco-muzeale – Tulcea şi a MCPN. Valoarea totalǎ a contribuţiei MCPN a fost de 35.000 lei.
Cercetarea arheologică sistematică a fost realizată de un colectiv format din: dr. Mihaela Mănucu-Adameşteanu, (IAB, responsabil ştiinţific de şantier; resp. sector Incinta greacă; dr. Vasilica Lungu, (ISSEE, resp. sector Necropola tumulară greacă; dr. arh. Monica Mărgineanu Cârstoiu (IAB, coord. studiu urbanistic şi releveu de arhitectură); dr. Florin Topoleanu (ICEM Tulcea, resp. sector Central; dr. Mihaela Iacob (ICEM Tulcea, resp. sector extra muros9). Au mai participat: dr. Andrei Opaiţ (Institutul de Arheologie Iaşi al Academiei Române10), arh. Virgil Apostol (Muzeul Naţional de Istorie al României11), Alexandra Dolea, Alina Muşat (doctorande, Universitatea Bucureşti), Roxana Coadă, Maria Violeta Dobrescu, Stefan Honcu (masteranzi, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi), Ion Coropceanu (masterand, Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi), Bogdan Giosanu, Simona Micu (studenţi, Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi). Conservarea primară a monumentelor, precum şi curăţarea şi conservarea primară a inventarului arheologic mobil au fost coordonate de Vera Rusu (restaurator I, ICEM-Tulcea).
Lucrările şantierului au debutat printr-o curăţare sumară a sitului de vegetaţia care acoperea monumentele degajate în campaniile anterioare, pentru a le reda vizibilităţii turiştilor ocazionali. Ca de obicei, s-a constatat că degradarea acestora, cu excepţia celor asupra cărora s-au realizat intervenţii de conservare primară şi restaurare, progresează, fiind favorizată de tehnica specifică de zidărie antică (piatră legată cu pământ). Efectului factorilor de mediu se adaugă cel al pătrunderii şi circulaţiei nesupravegheate a vizitatorilor în interiorul sitului, în condiţiile în care acesta nu este delimitat pe teren şi nu are trasee de vizitare marcate. Un panou de prezentare ce conţine elementele de bază pentru precizarea statutului sitului (însemnul de monument istoric, trimiterea la LMI/2001, scurtă prezentare a sitului în l. română şi engleză, plan şi fotografie) a fost amplasat în această campanie în parcarea de la capătul DJP229, prin grija Primăriei Jurilovca şi a responsabilului ştiinţific al şantierului.
La începutul campaniei au fost efectuate periegheze, însoţite de colectare de material, în zonele afectate de lucrările agricole (nivelări, arături adânci, discuiri repetate) din zona necropolei tumulare greceşti şi a locuirii peri-urbane din epoca romană şi romano-bizantină. Pe terenurile respective, reconstituite ca islaz comunal după 1989, aplicarea Legii 18/1991 a dus la distribuirea a zeci de loturi individuale. Cercetarea de teren întreprinsă în 2010 pe suprafeţele recent reintegrate circuitului agricol (2008) a dus la reperarea şi delimitarea unor suprafeţe a căror explorare arheologică s-a dovedit imperioasă, monumentele funerare (tumuli) fiind distruse în proporţie de peste 80%. Deşi abordată ca săpătură arheologică sistematică, integrată în componenta ce vizează cunoaşterea spaţiului funerar grec din cadrul sitului, această cercetare a îmbrăcat un pronunţat caracter de salvare, ducând atât la recuperarea integrală a informaţiei topografice, stratigrafice şi cronologice, cât şi a unui bogat şi semnificativ inventar arheologic, în cea mai mare parte redus la stare fragmentară de lucrările agricole. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin