.
Leontineşti | Comuna: Ardeoani | Judeţ: Bacău | Punct: Podiş | Anul: 1995
Anul:
1995
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Județ:
Bacău
Localitate:
Leontineşti
Comuna:
Ardeoani
Punct:
Podiş
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Iacobescu Silvia responsabil Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", Bacău
Cod RAN:
Raport:

  Cercetările din acest an au avut ca scop delimitarea laturei de NV a aşezării Starcevo-Criş. A fost trasată secţiunea S II de 30 x 2 m, în imediata apropiere a căii de acces care uneşte în prezent pârâul Frasin, afluent al Tazlăului, cu Dealul Chetrei, unde, în 1990, a fost identificată şi sondată o aşezare Cucuteni (fază neprecizată din cauza materialului foarte corodat şi fărâmiţat). Stratul de cultu...ră Criş a apărut la adâncimea de 0,20-0,25 m, având o grosime de 40-50 cm. În suprafaţa dezvelită de 100 m.p. (S VI de 30 x 2 m şi Cas I de 20 x 2 m) nu a fost surprins nici un complex de locuire dar stratul de cultură Criş a fost foarte bogat în vestigii materiale constând din fragmente ceramice, unelte litice, oase calcinate şi măsele provenind în principal de la bovidee, dovadă că aceste animale domestice jucau un rol important în economia acestei comunităţi. Materialul arheologic era grupat pe latura de NV a secţiunii unde terenul cobora în pantă.   Consta, în cea mai mare parte, din material purtat din aşezare, amestecat cu fragmente de chirpic, provenind de la locuinţele deranjate de lucrările agricole. Din nivelul Star\cevo-Criş a fost recoltată o mare cantitate de fragmente ceramice aparţinând celor trei categorii: de uz comun, fină şi semifină, simplă sau ornamentată cu elemente decorative caracteristice acestei culturi: impresiuni "în spic de grâu", ciupituri realizate cu unghia, brâie alveolare, proeminenţe, butoni, linii incizate în zig-zag sau în reţea etc. Ele provin de la borcane, vase de provizie, castroane, vase cu picior, forme întâlnite şi în alte aşezări similare aparţinând culturii Star\cevo-Criş, aşa cum sunt cele de la Bălăneasa-Livezi, Vermeşti-Comăneşti (jud. Bacău), Trestiana, Poieneşti (jud. Vaslui), Valea Lupului şi Balş (jud. Iaşi), ceea ce a permis, prin analogie, încadrarea aşezării în etapa finală a acestei culturi. Alături de ceramică un rol important în datarea şi caracterizarea acestei comunităţi îl joacă şi materialul litic constând din unelte şi arme din silex, obsidian, marnă, gresie şi menilit, roci locale sau aduse de la mare distanţă prin schimburile intertribale, din care se confecţionau lame, răzuitoare, toporaşe de mână, percutoare, proiectile de praştie, râşniţe şi zdrobitoare etc. Până în prezent, nu s-a găsit nici o unealtă din os, deşi ele sunt prezente în alte staţiuni similare.  Cercetările arheologice efectuate din 1991 şi până acum, ca şi materialele descoperite permit o privire de ansamblu şi unele concluzii asupra stadiului de dezvoltare şi a preocupărilor economice ale comunităţilor Star\cevo-Criş din această aşezare importantă prin situarea ei pe una din căile de pătrundere a acestor comunităţi dinspre Transilvania în Moldova, prin valea Trotuşului şi Tazlăului. Fiind una dintre puţinele aşezări cercetate sistematic în această zonă centrală a Moldovei, se impune continuarea cercetărilor şi în anii viitori pentru descifrarea unor eventuale aspecte regionale ale acestei culturi.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO