Cercetarea arheologică sistematică s-a făcut în baza Autorizaţiei de cercetare arheologică sistematică nr. 4, emisă la 06. 07.2015 de Ministerul Culturii, Direcţia Generală Juridică şi Patrimoniu Naţional. Cercetarea din acest an a continuat un proiect amplu, început în anul 2009, întrerupt în 2011 şi reluat în anul 2012, sub noua formulă, aceea a colaborării cu Centrul Cultural Lucian Blaga din Sebeş, î...n poziţia instituţiei organizatoare a cercetării arheologice (29). Campania anului 2015 a abordat sectorul Bordane, situat în centru ansamblului de situri neolitice Limba-Oarda de Jos. Deoarece în viitorul apropiat acest sector va fi suprapus integral de proiectul autostrăzii Sebeş-Turda, era necesară reluarea cercetării în vederea precizării/verificării fine a succesiunii stratigrafice neolitice precum şi pentru calibrarea sistemului de caroiere a sectorului, în condiţiile în care bornele topografice principale au fost dizlocate de lucrări neautorizate efectuate de-a lungul sitului (rigole) în anul 2008. Situl în discuţie ocupă un spaţiu vast, practic întreaga suprafaţă a terasei I-a a Mureşului, între localităţile Oarda de Jos şi Limba. În dreptul sectorului Bordane DJ 107C face două curbe mai strânse, iar imediat după acesta se află un drum de acces către lunca Mureşului, în locul în care râul realizează un meandru amplu, în dreptul unei vechi insule Grindul Popii Bitea, situată la cca. 1,5 km în amonte (spre est) de podul rutier peste Mureş, schimbându-şi direcţia generală de curgere dinspre sud, spre vest. Între timp, ulterior solicitării autorizatiei de cercetare arheologică sistematică (depusă în decembrie 2014), regimul de proprietate al arealului aferent sectoarelor Bordane (integral), Vărăria (parţial, extremitatea de vest) şi Şesu Orzii (parţial, extremitatea de est) s-a modificat, în sensul că terenul suprapus de proiect a fost expropriat de Statul Român pentru realizarea investiţiei de interes naţional Autostrada Sebeş-Turda. Cercetarea a abordat zona central-sudică a sectorului Bordane – cercetat anterior în anii 1995, 1997, 1998 1999 şi 2009 deoarece aici a fost documentat cel mai complet şi complex profil stratigrafic, stratul arheologic depăşind 3 m grosime. Au fost executate două secţiuni de informare şi control stratigrafic SXVIII = 10x2 m şi SXIX = 10x2 m, orientate nord-sud (fig. 1). Cea de-a doua a avut ca scop surprinderea unităţilor mai vechi (SX/1998 şi SXI/1999) în vederea refacerii sistemului de caroiaj topografic, în condiţiile dispariţiei unor borne topografice. Au putut fi puse în evidenţă succesiunile fazelor timpurii ale locuirilor Vinča din acest sector, confirmând dar şi nuanţând cunoştinţele existente, expuse într-un studiu recent, dedicat succesiunii depunerilor arheologice neolitice (30). Au fost surprinse şi documentate contexte de locuire precum şi succesiuni fine de stratigrafie. Ambele secţiuni de investigare stratigrafică au rămas în conservare (SXVIII la adâncimea de 0,80 m, iar SXIX la 0,30m) urmând a fi documentată pe mai departe succesiunea stratigrafică, cu prilejul cercetărilor preventive ocazionate de autostradă, deoarece în urma semnării unui contract de prestări servicii între firma care va construi autostrada Sebeş-Turda şi Muzeul din Sebeş, există premisele ca în scurt timp cercetarea în sectorul Bordane să fie reluată, de data aceasta sub forma unei cercetări preventive. În prima fază au fost identificate coordonatele fixe topografice utilizând sistemele de referinţă topografică, implementate cu ocazia efectuării ridicării topografice, în sistem Stereo 70, respectiv de identificare a sistemului de caroiere (grid) a sectorului/sitului (31). Punctele fixe au fost fixate în teren atât prin metoda trasării coordonatelor absolute cu ajutorul programului de trasare al staţiei totale cât şi prin metoda aliniamentelor, folosind ca bază de plecare laturile pătratului, precum şi bornele secundare practicate pe acest sector de sit. Au fost astfel identificate amplasamentele fostelor borne principale, respectiv refăcut sistemul de caroiaj din sectorul Bordane. Obiectivele principale au fost acelea ale decopertării manuale a nivelului de suprafaţă afectat de intervenţiile antropice respectiv al recuperării integrale a materialelor arheologice preistorice,inclusiv din stratul cu materiale amestecate, ulterior a săpării manuale a stratului utilizând unităţi egale de săpare (5-10 cm) în scopul surprinderii succesiunilor fine stratigrafice specifice ultimelor locuiri preistorice din acest sector şi atingerea/adâncirea nivelului nederanjat corespunzând locuirii Vinča, fazele timpurii: A3-B1 (B1?). S-a reuşit relevarea unei cantităţi apreciabile de fragmente ceramice (aparţinând tuturor categoriilor specifice fenomenului cultural vincian timpuriu), râşniţe din gresie de diferite dimensiuni şi forme, resturi faunistice (inclusiv coarne de bovine şi ovicaprine), unelte din piatră şlefuită şi cioplită, fragmente de chirpici incendiat, fragmente de vatră şi de podină etc. A fost surprinsă o amforă cu decor incizat-bandatm spartă in situ, aflată pe fundul unei gropi uşor adâncite. Remarcăm în acest context fragmentele ceramice decorate cu banda incizat punctată, provenind de la vase de diferite dimensiuni (vase capac, chiupuri, amfore etc.) şi având dispuneri variate, fragmente decorate cu barbotină organizată, ceramica pictată de tip Lumea Nouă, fragmente decorate cu incizii paralele şi cu pliseuri paralele, toarte perforate, butoni, ceramică aparţinând speciei blacktopped, picioare de cupe de diferite dimensiuni, unele cu slipul de culoare roşie păstrat parţial, nuclee şi piese litice cioplite din silex şi obsidian, fragmente de topoare şlefuite, foarte multe râşniţe şi fragmente de râşniţe, unelte (vârfuri) din os şi corn, fragmente de greutăţi din lut, numeroase lustruitoare din silice argiloasă, resturi faunistice, fragmente de chirpici ars etc., toate aparţinând locuirii Vinča timpurii. Particularizate în cadrul categoriei decorate cu benzi incizat punctate sunt cel puţin 5 fragmente de capace de vase, probabil cu reprezentări prosopomorfe, toate păstrând perforaţia specifică. Atrage deasemenea atenţia frecvenţa fragmenelor de vase ceramice decorate prin intermediul pliseurilor, paralele sau meandrate, care formează un tip de decor special, pe perete şi pe fund. Tot în locuinţă au fost descoperite mai multe funduri de vase ceramice, cu urme de ţesături textile sau rogojine imprimate. Materialele arheologice rezultate în urma săpăturii au fost depuse, conform Protocolului de colaborare, la Muzeul „Ioan Raica” din Sebeş, urmând ca ele să fie prelucrate în vederea publicării şi valorificării lor muzeale. În timpul efectuării cercetărilor arheologice din acest an, concomitent cu acestea, în cuprinsul sectoarelor Şesu Orzii şi Bordane au fost reluate, de către antreprenori, o serie de lucrări (trasarea topografică, bornarea axului, bornarea limitelor proiectului, realizarea de prospecţii geologice etc.) pentru realizarea proiectului Autostrăzii Sebeş-Turda, al cărui prim sector (Tronson) va parcurge, de la sud spre nord, exact prin mijlocul ansamblului de situri arheologice de la Limba-Oarda de Jos.