Studierea complexelor arheologice de lângă izvoarele de slatină de pe versantul estic al Culmii Pleşului a continuat şi în ultimii doi ani, contribuind la o mai bună cunoaştere a unuia dintre cele mai interesante staţiuni preistorice din estul României. Situate în zona de salifer a Moldovei subcarpatice, pe linia zăcământului de la Oglinzi, obiectivele cercetate au un caracter special, apariţia lor fiind dat...orată comunităţilor din zonă care au exploatat intens izvoarele de apă sărată. În staţiunea din Poiana Slatinei, unde au fost identificate până în prezent depuneri arheologice neo-eneolitice (Starcevo-Criş, Precucuteni, Cucuteni), din epoca bronzului (Costişa, Noua) şi Hallstatt (Corlăţeni şi Canlia), cât şi resturi sporadice aparţinând civilizaţiei carpice (sec. II-III a.Chr.), cultura Sântana de Mureş (sec IV a.Chr.), secolelor V-VII, X-XII şi XIV-XVII s-a finalizat excavarea secţiunii VII, iar în obiectivul de la Băile Oglinzi (unde anterior fuseseră investigate niveluri Precucuteni şi Cucuteni) a fost trasată o nouă secţiune prin care s-a cercetat o depunere Starcevo-Criş de aproximativ 0,50 m grosime. Fiind cele mai consistente şi cu un grad ridicat de noutate, aşezările neolitice timpurii de la Lunca şi Oglinzi oferă o importantă cantitate de materiale arheologice şi informaţii ştiinţifice care în mod categoric vor ajuta la clarificarea multora dintre problemele ce privesc îndeosebi cultura Starcevo-Criş. Remarcabil este faptul că prin săpăturile din aceste staţiuni pot fi verificate o serie de observaţii mai vechi privind exploatarea slatinelor de către comunităţile preindustriale, inclusiv modalităţile de obţinere a sării din izvoarele sărate - şi se pot urmări relaţiile existente altădată între centrele de exploatare a NaCl şi aşezările din jur.