Campania de cercetări din acest an s-a desfăşurat în perioada 16 iulie - 18 august. Obiectivele urmărite în campania 2001: 1. continuarea studierii complexelor de locuinţe, aparţinând primului nivel de locuire (superior) din suprafaţa S. I - cultura Gumelniţa, faza A2. Amintim în acest context că metoda de cercetare aplicată în suprafaţa S. I se bazează pe divizarea spaţiului destinat... studiului în sectoare de 6 x 6 m, despărţite de martori stratigrafici de 0,5 m (în campaniile viitoare vom avea în vedere reducerea lăţimii acestora la 0,3 m pentru a putea permite astfel şi studierea complexelor de locuire cu suprafeţe reduse); 2. realizarea unei secţiuni-sondaj în primul şanţ aflat în marginea de V a aşezării tell; 3. identificarea celor două secţiuni-sondaj realizate în deceniul al şaselea al secolului trecut de E. Comşa. În cadrul suprafeţei S. I au fost avute în vedere următoarele complexe de locuire: a. zona menajeră, notată convenţional C 1, din sectorul 1. În cadrul campaniilor de cercetări precedente nu fuseseră obţinute informaţiile necesare explicării (într-o manieră convingătoare) modului de formare a vastei zone de acumulare a deşeurilor menajere. În acest moment, se poate preciza că etapa iniţială este reprezentată de amenajarea unei gropi, notată convenţional Gr. 1, identificată pe suprafaţa A2, A3. În cadrul acestui complex de locuire, nu au putut fi identificate etape distincte de depunere. Întreaga cantitate de sediment obţinută a fost integrată unui eşantion, credem noi reprezentativ, scopul imediat fiind acela de a obţine o imagine cât mai corectă asupra tipului de amenajare avut în vedere. A fost prelevată o cantitate importantă de fragmente de lemn ars destinată studiului antracologic. După umplerea gropii, comunitatea neolitică (corespunzătoare primului nivel de locuire, superior, aparţinând fazei A2 a culturii Gumelniţa) a continuat să folosească spaţiul destinat concentrării deşeurilor menajere care, în final, se va extinde în suprafaţă, ocupând practic cea mai mare parte a sectorului 1 din S. I (nu poate fi precizată în acest moment suprafaţa totală destinată zonei de acumulare a deşeurilor menajere, ea extinzându-se probabil şi în S. II, S. III şi S. IV). Trebuie menţionat în acest context că anterior fuseseră identificate şi parţial definite etapele de depunere posterioare umplerii gropii Gr. 1, integrate la rândul lor vastei zone de acumulare a zonei menajere. Am continuat şi în această campanie să definim cât mai corect caracteristicile acestui tip specific de unitate stratigrafică în cadrul mai vast al nivelului de locuire. Trebuie precizat că amenajarea gropii Gr. 1 a intervenit, după toate probabilităţile, după încetarea perioadei de utilizare a structurii de locuire notată convenţional L 4. De altfel, în perioada sa finală zona de acumulare a deşeurilor menajere se va extinde şi pe suprafaţa complexului de locuire mai sus menţionat (pe suprafaţa L 4 au fost identificate puţine elemente de inventar, de regulă fragmente ceramice, ce ar putea fi atribuite, cu unele rezerve, acestui complex de locuire); b) locuinţa nr. 1 (notată convenţional L 1). În cadrul acestui complex de locuire a fost acordată o atenţie deosebită nivelului ocupaţional definit anterior în sectoarele 2, 7, 8 din suprafaţa S. I. S-au putut stabili, până la sfârşitul campaniei, limitele L 1 pe laturile sale de S, de E şi de V prin cercetarea părţii inferioare a pereţilor, surprinşi încă în elevaţie; în marginea de N, o cercetare atentă ne-a permis evidenţierea limitei exacte dintre nivelul ocupaţional corespunzător suprafeţei L 1 şi cel exterior acesteia. S-au putut stabili în final şi raporturile L 1 cu complexele de locuire definite anterior în zona de V (integrate în prezent nivelului ocupaţional al lui L 1) şi E (aflate în afara suprafeţei L 1) a sectorului 2 din S I. În C3, D3 a continuat cercetarea gropii Gr. 2 ce a afectat vatra şi o parte a podelei L 1. În acest moment putem preciza că inventarul acestui complex este destul de sărac (câteva mici fragmente ceramice rulate, foarte puţine oase de mamifere şi de peşte, o aşchie de silex), fapt ce împiedică definirea sa corectă. Nu excludem posibilitatea ca Gr. 2 să reprezinte de fapt o intervenţie modernă (se ştie, de altfel, că suprafaţa aşezării-tell a fost folosită în a doua jumătate a sec. XX drept teren agricol). c) locuinţa nr.2 (notată convenţional L 2). Cercetarea a continuat în sectoarele 7 şi 13, insistându-se pe studierea nivelului ocupaţional al locuinţei şi pe stabilirea eventualelor raporturi existente între aceasta şi nivelul ocupaţional exterior. Pentru definirea corectă a acestuia din urmă a fost deschis un nou sector (notat convenţional sectorul 14), aflat în apropierea L 1 şi L 2, în marginea de N a aşezării tell. Descoperirea a două ace de cupru în suprafaţa sectorului 14 reprezintă, desigur, un element insuficient în definirea zonelor aflate în imediata apropiere a locuinţelor. Secţiunea-sondaj a fost realizată în suprafaţa S. IV a aşezării tell. Dimensiunile sale provizorii sunt de 30 x 2 m, urmând a fi prelungită în momentul cercetării celui de-al doilea şanţ din marginea de V a aşezării. Pe suprafaţa sa a fost identificată, parţial, o structură de locuire, notată convenţional L 5. Studierea nivelului său de distrugere (o masă compactă de chirpici puternic arşi) nu poate oferi informaţii suficiente pentru stabilirea exactă a destinaţiei acestui complex de locuire ce aparţine nivelului N I (superior). L 5 a fost folosită drept reper în săparea primului şanţ din marginea de V a aşezării-tell. Se poate spune în prezent că acesta din urmă reprezintă o amenajare post-eneolitică, care a afectat în mod evident stratul de cultură aparţinând culturii Gumelniţa (dacă a existat o amenajare similară, corespunzătoare epocii eneolitice, aceasta a fost cu siguranţă afectată de intervenţiile ulterioare). În stadiul actual al cercetărilor înclinăm să atribuim şanţul cercetat în această campanie perioadei romane. Precizăm că în apropierea aşezării-tell, pe terasa pârâului Luncaviţa, se află o întinsă aşezare aparţinând perioadei romane. În S. II a început, pe baza informaţiilor mai vechi aflate în literatura de specialitate, identificarea şi degajarea secţiunilor-sondaj realizate de E. Comşa în deceniul şase al sec. trecut în zona de SE a aşezării-tell. Obiectivele acestei acţiuni au în vedere amplasarea corectă a vechilor sondaje în planul general al aşezării tell şi reinterpretarea situaţiilor surprinse în suprafaţa lor. Obiectivele cercetării viitoare -Extinderea suprafeţei cercetate în S. I; -Continuarea cercetării nivelurilor ocupaţionale din L 1 şi L 2; -Reinterpretarea profilelor stratigrafice din secţiunile realizate de E. Comşa. Colectivul şantierului Luncaviţa are în vedere şi valorificarea rezultatelor cercetării din situl amintit mai sus în cadrul unui muzeu local. În acest sens, la sfârşitul anului trecut, Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea i-a fost prezentat o schiţă de proiect care precizează atât tipul de clădire, cât şi profilul viitoarei expoziţii. Menţionăm că, până în acest moment, autorităţile locale nu s-au arătat interesate în realizarea unui astfel de proiect.