Microzona Luncaviţa este localizată în zona de NV a Dobrogei, limitele sale geografice majore fiind Munţii Măcin, Dealurile Niculiţelului şi lunca Dunării. În primăvara anului 1898, P. Polonic a cercetat aşezarea-tell din punctul “Cetăţuia”. Cu acest prilej, este realizată o schiţă a locului completată cu o descriere sumară a realităţilor arheologice observate. Cel mai important episod al cercetărilor din aces...t spaţiu a avut loc în deceniul şase al sec. trecut şi este legat de activitatea lui E. Comşa, membru al colectivului de cercetare de pe şantierul Dinogeţia (Garvăn, jud. Tulcea). Acesta a realizat două sondaje, de mici dimensiuni, în zona de SE a tell-ului din punctul “Cetăţuia”. În 1975, El. Lăzurcă a realizat un sondaj, limitat prin dimensiunile şi rezultatele sale, în aşezarea gumelniţeană din punctul “La Cioara”, aflată în marginea de NE a localităţii Luncaviţa. Rezultatele cercetărilor amintite au fost publicate parţial, aceeaşi observaţie fiind valabilă în cazul sondajelor efectuate de I. Vasiliu în punctul “Mocuţa” (marginea de SE a localităţii Luncaviţa). Un nou program de cercetări a fost pus în aplicare în microzona Luncaviţa, începând cu anul 1998, de către ICEM Tulcea, Institutul de Arheologie Bucureşti şi MNIR Bucureşti. Ulterior, au fost integraţi specialişti ai ASPAA Aveyron, Institutului de Arheologie Iaşi şi Muzeului de Arheologie Mangalia. Campania 2006 s-a desfăşurat în perioada 17 iulie-1 septembrie. Principalele sale obiective au fost: continuarea cercetărilor în suprafaţa SI din aşezarea-tell; verificarea rezultatelor cercetărilor geofizice realizate în campaniile anterioare; completarea informaţiilor înregistrate anterior la nivelul caracteristicilor mediului natural actual; completarea planurilor topografice pe segmente ale văii Luncaviţa; realizarea unui sondaj în aşezarea gumelniţeană din punctul “Mocuţa”. Suprafaţa SI, aflată în partea de NE a tell-ului din punctul “Cetăţuia”, a fost împărţită în sectoare de 6 x 6 m, despărţite de martori stratigrafici de 0,30 m gr.. Pentru o mai bună înregistrare a materialului arheologic a fost utilizat un sistem de carouri de 2 × 2 m. În cadrul suprafeţei au fost stabilite următoarele puncte de interes: Locuinţa nr. 6. Complexul de locuire a fost înregistrat în sectoarele 2, 3, 4, 8, 9 şi 10. În acest an a fost finalizată cercetarea nivelului ocupaţional. În sectorul 3 acesta se prezintă ca un sediment compact, brun, puternic afectat de intervenţiile ulterioare (US 1647). În c. G2 a fost înregistrat un fragment din piesă din cupru. Prezenţa unui număr redus de plăcuţe de vatră în zona de NE a sectorului amintit nu poate susţine existenţa unui complex de tip vatră. În sectorul 4 nivelul are o textură similară (US 1852). Pe suprafaţa c. J1-J3, K2-K3 au fost înregistrate vase ceramice (unele în stare de conservare relativ bună) în asociere cu oase de mamifere şi coarne de cerb cu urme de tăiere. O asociere de material ceramic şi unelte din corn de cerb a fost observată în sectorul 10, c. J4 (US 2159). Podeaua L6 are aspectul unui sediment compact, dur, albicios, serios afectat de galeriile săpate animale (US 1648, US 1749, US 1853, US 2160). Grosimea sa poate ajunge la 0,10 m. Peretele complexului (US 1651, US 1857, US 2161) s-a conservat pe câteva segmente ale laturilor de S şi E. Intrarea în locuinţă, aflată la E, este marcată de două pietre aflate la 1,20 m una de cealaltă. Locuinţa nr. 6 a fost amenajată pe un strat de nivelare format din fragmente de chirpici aparţinând unei structuri de locuire incendiate, amenajată aprox. pe acelaşi spaţiu al tell-ului; Locuinţa nr. 8. Cercetările din acest an au demonstrat că nivelul de distrugere al complexului este mult mai consistent decât a fost apreciat în campaniile anterioare. În structura acestuia intră un sediment friabil, maroniu (US 1851, US 2054, US 2157 şi US 2254, ce suprapune zone cu fragmente de chirpici arşi (US 1858, US 2056, US 2162, US 2255), situaţie în parte asemănătoare cu cea remarcată în cazul locuinţei nr. 1. Intrarea locuinţei pare să fi fost amenajată pe latura de S, lăţimea sa fiind de aprox. 1 m. Trebuie menţionat că interpretarea situaţiei înregistrate în L8 este influenţată şi de prezenţa unor intervenţii antropice ulterioare, ce au contribuit la dislocarea inventarului, în special în sectorul 5. Este cazul mormintelor M1, M2 şi M3, încadrate în sec. al XVIII-lea, ultimul cercetat în această campanie ; Locuinţa nr. 9.Complexul a fost identificat pe o suprafaţă redusă aflată în zona deS a sectorului 5 şi în colţul de SE al sectorului 4. Limita sa de N este marcată de câteva pietre. Până în prezent au fost observate puţine asocieri de material în cadrul nivelului ocupaţional, formate din coarne de cerb cu urme de tăiere, pietre şi fragmente ceramice; Zona aflată în marginea de N a locuinţelor nr. 6 şi 8. În acest spaţiu a fost identificat un nivel consistent de resturi menajere şi unelte din piatră. Remarcăm în acest context numărul important de râşniţe, frecătoare, oase de mamifere şi coarne de cerb. Starea de conservare relativ bună a sedimentului a determinat decizia prelevării unor eşantioane de 10 l de sediment destinate studiilor arheozoologice şi carpologice. Materialul a fost sitat sub jet de apă, în site succesive cu mărimea de 10, 14, 16 şi 18; Zonele de pasaj aflate între locuinţele nr. 6, nr. 8 şi nr. 9. Aceste spaţii, aparent regulate, reprezintă un element nou în cercetarea realizată în cadrul aşezării-tell. În general, se prezintă ca un sediment compact, relativ omogen, în care se regăseşte o cantitate redusă de material arheologic. Menţionăm că la sfârşitul campaniei, întreaga suprafaţă a SI a fost acoperită cu folie de plastic, peste care s-a aşternut un strat de pământ gros de 0,30 m. Această operaţie se realizează în fiecare an, asigurând o mai bună conservare a stratului arheologic. În această campanie a fost continuată cercetarea secţiunilor S1, S2 şi S3 aflate la V de aşezarea-tell, cu scopul verificării rezultatelor studiilor geofizice realizate anterior. O situaţie cu totul deosebită a fost identificată în S1 unde s-a remarcat existenţa unui şanţ, cu profil în formă de V, având ad. de aprox. 0,70 m, umplut cu o cantitate apreciabilă de chirpici arşi, alături de care au fost înregistrate câteva fragmente ceramice atribuite culturii Gumelniţa şi foarte puţine oase de mamifere. Pentru o mai bună cunoaştere a caracteristicilor acestui complex, s-a decis extinderea cercetării pe o suprafaţă de 4 x 4 m. Şanţul a fost amenajat la V de cele două mari complexe de acelaşi tip remarcate cu mult timp în urmă în marginea tell-ului, fiind afectat de cel mai mare dintre acestea; În acest an s-a realizat o eşantionare la nivelul tuturor speciilor prezente în vegetaţia din zona “Cetăţuia”. Prin acest demers se urmăreşte completarea datelor avute la dispoziţie în spaţiul menţionat la nivelul mediului înconjurător actual. Rezultatele obţinute vor fi comparate cu informaţiile înregistrate prin cercetarea nivelurilor de locuire eneolitice din aşezarea-tell şi zona de locuire exterioară; O atenţie deosebită a fost acordată studiilor topografice, activitate ce a condus la înregistrarea unui volum apreciabil de date. În acest sens a fost completat planul tell-ului, s-au realizat planurile zonei de locuire exterioare şi aşezării gumelniţene din punctul “Mocuţa”. Cu adevărat interesantă este identificarea unui val aflat la V de zona de locuire eneolitică din exteriorul tell-ului. Este dificil de menţionat în stadiul actual al cercetărilor încadrarea culturală a acestui complex arheologic, în condiţiile în care, în acelaşi spaţiu, a fost identificată o aşezare atribuită perioade romane. Pentru campania 2007 este avută în vedere realizarea planului topografic al aşezării gumelniţene din punctul “La Cioara”; Sondajul din punctul “Mocuţa” a avut drept obiectiv verificarea datelor înregistrate prin intervenţiile arheologice anterioare. Amintim că în anul 1990 I. Vasiliu (2007) a realizat în acest punct o cercetare de salvare impusă de lucrările pentru amenajarea traseului conductei de gaze naturale de la Isaccea la Şendreni. În acest context, au fost trasate şi cercetate două secţiuni de 60 x 2 m, orientate N-S. În zonele în care nu au fost înregistrate intervenţii antropice contemporane, a fost identificat un strat cultural de 0,85-0,90 m grosime, în care au fost descoperite materiale arheologice din eneolitic până în perioada modernă. Primei epoci îi corespund două locuinţe şi o groapă. În campania 2006 a fost realizat planul topografic al zonei şi a fost trasată şi cercetată o suprafaţă de 8 x 4 m, aflată în zona de N a suprafeţei maxime de răspândire a materialului arheologic, stabilită în campania 2005. Trebuie menţionat că săpătura s-a realizat până la stratul steril din punct de vedere arheologic numai pe o jumătate din suprafaţa iniţială. Situaţia arheologică identificată nu pare să indice existenţa unui strat arheologic bine definit. Nu a fost descoperit nici un complex arheologic, pe suprafaţa cercetată fiind înregistrate fragmente ceramice, unelte din piatră, plăcuţe de vatră şi un fragment statuetă antropomorfă (?), material atribuit culturii Gumelniţa, aflat într-o poziţie secundară. La sfârşitul campaniei întreaga suprafaţă cercetată a fost acoperită cu pământ, terenul fiind adus la starea sa iniţială. Obiectivele campaniei 2007 sunt următoarele: finalizarea cercetării nivelului NI din aşezarea-tell aflată în punctul “Cetăţuia”; iniţierea unei aplicaţii GIS în microzona Luncaviţa împreună cu FRE 2960 CNRS/EHESS/ Collège de France. Centre de Recherche sur la Préhistoire et la Protohistoire en Méditerranée; iniţierea unui program de eşantionări palinologice în stratul cultural de pe aşezarea-tell şi în microzona Luncaviţa; realizarea unui sondaj în aşezarea gumelniţeană din punctul “La Cioara” Raport topografic Mihai Florea Cercetarea arheologică desfăşurată în 2006 în Microzona Luncaviţa a avut în vedere şi integrarea digitală a informaţiilor arheologice rezultate până acum în urma săpăturilor arheologice desfăşurate între 1998-2006. Având în vedere că se urmăreşte realizarea unei platforme cartografice gestionată printr-un sistem GIS (Geographic Information System), campania 2006 a reprezentat doar o primă etapă în cadrul acestui proiect. Obiectivele (cu privire la realizarea GIS) urmărite au fost: delimitarea topografică a rezervaţiei arheologice, cartarea şi inventarierea lucrărilor arheologice executate în cadrul staţiunii arheologice Luncaviţa, jud. Tulcea. Pentru măsurătorile topo - geodezice desfăşurate în sit s-au utilizat ca puncte de sprijin bornele din Sistemul Geodezic Naţional având coordonatele (X, Y, Z): Pentru efectuarea lucrărilor de teren, au fost utilizate următoarele echipamente: Staţie totală Leica TCR 410; GPS Thales Mobile Mapper, cu capacităţi de postprocesare a datelor; GPS Garmin GPSMAP 76CS, WAAS/EGNOS enabled; GPS Garmin Etrex Vista Lucrările de teren s-au desfăşurat în zona studiată în perioada iulie - august 2006 şi au constat în: - verificarea conţinutului documentaţiei existente utilizate ca referinţă pentru lucrările topo-geodezice desfăşurate în zona studiată; - operaţiuni preliminare pentru asigurarea încadrării tuturor lucrărilor de ridicări topografice de detaliu în Sistemul de Proiecţie Planimetric Stereografic 1970 şi plan de referinţă altimetrică Marea Neagră 1975; - determinarea şi materializarea în teren a 3 puncte locale de referinţă pentru acoperirea lucrărilor topo - geodezice din cadrul sitului; - măsurători topografice pentru delimitarea şi încadrarea în Sistemul de Proiecţie Planimetric Stereografic 1970 a suprafeţei protejate a rezervaţiei arheologice; - ridicarea curbelor de nivel şi a elementelor cadastrale din sectorul cercetat (11.5 ha); - măsurarea şi cartarea pe planul general a trei suprafeţe cercetate arheologic (S I, S III, S IV) şi şase sondaje (S V) în punctul “Cetăţuia” şi o suprafaţă în punctul “Mocuţa”; - măsurători de detaliu (înregistrarea tridimensională digitală a contextelor şi inventarului arheologic in situ) pentru 3 suprafaţe cercetate arheologic în cadrul sitului “Cetăţuia” (S I, SV), totalizând 153 mp; Pentru finalizarea planurilor topografice au mai fost executate lucrări de birou ce au constat în: calculul coordonatelor punctelor noi; întocmirea planurilor (digitale şi în format analogic); realizarea modelelor digitale (DEM) ale reliefului microregiunii; calculul şi reprezentarea profilelor altimetrice ale platoului sitului şi microregiunii; proiectarea şi generarea unei platforme spaţiale tridimensionale în format digital pe baza căreia se poate dezvolta un sistem GIS cu aplicabilitate în domeniul cercetării arheologice, în vederea eficientizării administrării datelor şi efectuării analizelor spaţiale în cadrul microregiunii şi contextului arheologic contemporan sitului studiat. Propunere (obiective) etapa 2007: - extinderea suportului topografic al Microzonei prin folosirea tuturor surselor, atât în teren cât şi în birou; - cartarea noilor situri apărute în cercetarea de teren; - integrarea datelor obţinute din surse diferite (topo, photo, arheologice, etc.) într-un sistem omogen organizat pe o platformă spaţială (un sistem de tip GIS); Suportul topografic digital va oferi bazei de date de secţiuni, US-uri şi pachete, fundamentul operaţional şi interfaţa grafică georeferenţiată ; - datele cartografice colectate în 2006 vor fi anlizate la un nivel superior prin interogări spaţiale complexe (analiza vizibilităţii, analiza pantelor, modele de analiză predictivă), ori simulări de procese habitaţionale legate de relief şi mediul ambiant; - proiectarea, trasarea şi materializarea în teren a unui grid de 2 x 2 m în interiorul întregii suprafaţe SI; - proiectarea, trasarea şi materializarea în teren a unui grid de 0,50 x 0,50 m şi în interiorul celorlate suprafeţe (ce urmează a fi cercetate); odată cu îndepărtarea stratului vegetal actual.