Microzona Luncaviţa este localizată în zona de NV a Dobrogei, limitele sale geografice majore fiind Munţii Măcin, Dealurile Niculiţelului şi lunca Dunării. În primăvara anului 1898 P. Polonic a cercetat aşezarea-tell din punctul Cetăţuia. Cu acest prilej, a fost realizată o schiţă a locului, completată cu o descriere sumară a realităţilor arheologice observate. Cel mai important episod al cercetărilor din aces...t spaţiu a avut loc în deceniul şase al secolului trecut şi este legat de activitatea lui E. Comşa, membru al colectivului de cercetare de pe şantierul Dinogetia (Garvăn, jud. Tulcea). Acesta a realizat două sondaje, de mici dimensiuni, în zona de SE a tell-ului amintit. În 1975, El. Lăzurcă a realizat un sondaj, limitat prin dimensiunile şi rezultatele sale, în aşezarea gumelniţeană din punctul La Cioara, aflată în marginea de NE a localităţii Luncaviţa. Rezultatele cercetărilor amintite au fost parţial publicate, aceeaşi observaţie fiind valabilă în cazul sondajelor efectuate de I. Vasiliu în punctul Mocuţa (marginea de SE a localităţii Luncaviţa). Un nou program de cercetări a fost pus în aplicare în microzona Luncaviţa, începând cu anul 1998, de către ICEM Tulcea, IAB Bucureşti şi MNIR Bucureşti. Ulterior, au fost integraţi specialişti ai ASPAA Aveyron, IA Iaşi şi MA Mangalia. Campania 2007 s-a desfăşurat în perioada 23 iulie-30 septembrie. Prima sa parte a fost consacrată cercetărilor de teren (23 iulie-31 august) iar cea de-a doua prelucrării materialului arheologic înregistrat (1-30 septembrie). Principalele sale obiective ale cercetărilor de teren au fost: - continuarea cercetărilor în suprafaţa SI din aşezarea-tell; - finalizarea caroiajului în zona de locuire exterioară aşezării-tell; - continuarea cercetărilor în zona de locuire din afara aşezării-tell; - realizarea unui studiu micromorfologic şi sedimentologic în cazul complexelor de locuire şi zonelor aflate în imediata apropierea a acestora; - efectuarea unor sondaje palionologice în zona mlăştinoasă aflată la N de aşezarea-tell În cadrul suprafeţei SI din aşezarea-tell au fost stabilite următoarele puncte de interes: Locuinţa nr.6 În această campanie a fost finalizată cercetarea podelei complexului în sectorul 4. Aceasta are aspectul unui sediment compact, dur, albicios, serios afectat de galeriile săpate animale (US1853). Grosimea sa poate ajunge la 0,10 m. Peretele de S al L6 (US1857) delimitează, în c.J1, o suprafaţă bine individualizată în ansamblul primului nivel de locuire prin sedimentul său nisipos, compact, alb-gălbui, ce ar putea reprezenta podeaua unei structuri exterioare de tip anexă (US1865), contemporană cu L6. În acest context, trebuie amintit că în campaniile anterioare a fost înregistrată o situaţie similară în cazul locuinţei L1. Atât L6, cât şi posibila sa anexă au fost amenajate pe pe un strat de nivelare format din fragmente de chirpici aparţinând unei structuri de locuire incendiate, amenajată aproximativ pe acelaşi spaţiu al tell-ului. În zona de contact a podelei cu acest ultim strat au fost prelevate eşantioane destinate studiilor de micromorfologie şi sedimentologie; Locuinţa nr.8 În această campanie a fost finalizată cercetarea sedimentului friabil, maroniu (US1851, US2054, US2157 şi US2254) remarcat anterior pe suprafaţa corespunzătoare complexului de locuire, în sectoarele 4, 5, 10 şi 11. Acesta poate fi interpretat drept un nivel format în perioada cuprinsă între distrugerea L8 şi amenajarea mormintelor M1, M2 şi M3, încadrate în sec. al XVIII-lea. Nivelul amintit suprapune zone cu fragmente de chirpici arşi şi nearşi (US1858, US2063, US2162, US2255), asociate cu o cantitate apreciabilă de ceramică în sectoarele 4 şi 10, cu oase de mamifere şi fragmente ceramice în sectorul 11, context interpretat drept nivel de distrugere al L8. În paralel, a continuat cercetarea vetrei locuinţei (C43). După înlăturarea ultimei zone active (în ordine cronologică) a vetrei, a fost cercetat un sediment friabil maroniu, asociat cu chirpici arşi, granule de chirpici, un număr redus de pietricele, foarte puţine fragmente ceramice de mici dimensiuni şi un fragment de carapace, interpretat drept soclu (US2163) al ultimei faze de utilizare a C43. Acesta suprapune o a doua fază de utilizare a complexului, reprezentată în stadiul actual al cercetărilor de un nivel ocupaţional, format din fragmente ceramice (US2164), şi unul de construcţie (US2165); Locuinţa nr.9 În campania 2007 a fost finalizată cercetarea nivelului de distrugere (US1860; US2050a) şi a continuat cercetarea nivelului ocupaţional (US1861; US2057) în sectoarele 4 şi 5. În prezent, se poate infirma că limita de N a complexului este marcată de câteva pietre. Acestea aparţin cu siguranţă US2057. Cercetările viitoare vor trebui să precizeze rolul lor în cadrul Locuinţei nr.9; - pe suprafaţa sectorului 4, în spaţiul aflat între locuinţele nr. 6, nr. 8 şi nr. 9, a fost finalizată cercetarea US1859 interpretat drept o acumulare de resturi menajere formată între complexele de locuire menţionate. Pe aceeaşi suprafaţă, aflat într-un raport de anterioritate, a fost identificat un sediment nisipos, fin, compact, cenuşiu (US1864), ce nu este asociat cu o cantitate semnificativă de material arheologic. Acesta din urmă, considerat în stadiul actual al cercetărilor a corespunde unei posibile zone de pasaj, se regăseşte în sectorul 10 cel puţin în c.K4 (US2168). Pentru a verifica ipotezele de lucru formulate în acest context a fost prelevat un eşantion destinat studiului micromorfologic şi sedimentologic. - pe suprafaţa sectorului 5 a fost cercetat US2060 (ce pare a reprezenta în fapt partea inferioară a US2053, identificat în campania anterioară), posibil corespondent al US 1859. Această acumulare de numeroase fragmente ceramice de mici dimensiuni, rulate, oase de mamifere şi peşti, granule de lemn ars, unelte de piatră şi silex, foarte puţine scoici, este posterioară locuinţei L9, a cărei suprafaţă a afectat-o. Înlăturarea materialului arheologic menţionat a permis identificarea unor noi zone din complexul de locuire amintit ce pare să fi avut o suprafaţă mai mare – atât spre nord, cât şi spre est – decât se bănuia în campaniile anterioare. Menţionăm că la sfârşitul campaniei, întreaga suprafaţă a SI a fost acoperită cu folie de plastic, peste care s-a aşternut un strat de pământ gros de 0,30 m. Această operaţie se realizează în fiecare an, asigurând o mai bună conservare a stratului arheologic. În campania 2007 a fost finalizată operaţiunea de împărţire pe sectoare a zonei de locuire existente în afara aşezării-tell. Acest demers era necesar în condiţiile dezvoltării cercetării în spaţiul menţionat. În prezent, sunt trasate şi împărţite în sectoare suprafeţele SV şi SVI, având fiecare dimensiunile de 108 × 48 m (Pl. VII). Orientarea lor este similară suprafeţelor din aşezarea-tell. Cercetările din zona de locuire aflată în afara aşezării-tell s-au realizat pe mai multe coordonate: - rezultatele obţinute în campaniile anterioare au determinat mărirea suprafeţei cercetate în cazul şanţului din secţiunea S1. Acesta se încadrează în acest moment în limitele sectoarelor 19, 20, 27 şi 28 din suprafaţa SV. Observaţiile făcute în acest an le completează pe cele din 2006. Complexul are acelaşi profil în formă de V, adâncimea sa variază între 0,80 şi 1,12 m, iar în compoziţia umpluturii, pe lângă cantitatea apreciabilă de chirpici arşi, a fost înregistrat un număr mai mare de fragmente ceramice aparţinând culturii Gumelniţa. Studiul sedimentologic indică faptul că între momentul amenajării şanţului şi cel al umplerii sale s-a scurs o perioadă scurtă de timp. Nu a fost considerată necesară prelevarea unui eşantion de sediment; Secţiunea S5 A fost trasată şi cercetată în sectoarele 17 şi 18 din suprafaţa SVI. Dimensiunile sale sunt de 4 × 2 m, orientarea E-V. A fost înregistrată următoarea succesiune stratigrafică: a. stratul vegetal; b. strat compact, omogen, brun-închis, în care se regăsesc materiale arheologice romane şi eneolitice (cultura Gumelniţa). Începând cu limita sa inferioară, a fost amenajată o groapă (G2) cu admax în zona cercetată de 40 cm, pentru care nu putem preciza valoarea exactă a diametrului. Complexul amintit, cu un inventar redus, aparţine perioadei romane; c. strat relativ compact, brun-deschis, în care a fost înregistrat material eneolitic (cultura Gumelniţa). Singurul complex cercetat este groapa G3, a cărei admax este de 0,50 m. În umplutura G3, afectată de galeriile săpate de animale, a fost descoperită o cantitate redusă de ceramică, câteva oase de mamifere şi pietre de mici dimensiuni; d. stratul de loess; Secţiunea S6 A fost trasată şi cercetată în sectoarele 81, 82, 89, 90 din SVI, în apropierea valului de pământ identificat în timpul ridicărilor topografice din campania 2006. Dimensiunile sale sunt de 5 × 2 m, orientarea E-V. A fost înregistrată următoarea succesiune stratigrafică: a. strat vegetal; b. strat compact, omogen, brun-închis, în care se regăsesc materiale eneolitice (cultura Gumelniţa), romane şi, probabil, medievale, interpretat drept sol arabil; c. nivel format dintr-un sol compact, cenuşiu, în care se regăsesc granule de chirpici arşi; d. nivel format dintr-un sol compact, neomogen, în care se regăsesc fragmente ceramice eneolitice, mici fragmente de chirpici nearşi, în poziţie secundară, câteva pietre, considerat amenajare val; e. sol compact, nisipos, gălbui-cenuşiu, considerat drept sol de tranziţie către loess; f. stratul de loess; Secţiunea S7 A fost trasată şi cercetată în sectoarele 25, 26, 33 şi 34 din SV. Dimensiunile sale sunt de 4 × 2 m, orientarea E-V. A fost înregistrată următoarea succesiune stratigrafică: a. strat vegetal, b. strat compact, omogen, brun-închis, în care se regăsesc foarte puţine materiale arheologice romane şi eneolitice (cultura Gumelniţa), concreţiuni calcaroase, interpretat drept sol arabil; c. stratul de loess. Deşi desfăşurate pe o suprafaţă redusă, sondajele realizate până în prezent în zona de locuire aflată în afara aşezării-tell din punctul Cetăţuia par să indice prezenţa unui număr mic de complexe aparţinând culturii Gumelniţa. În plus, posibilul strat cultural eneolitic a fost grav afectat de intervenţiile antropice posterioare. În campania 2007 au fost prelevate eşantioane de sediment din locuinţele nr. 6 şi nr. 8 şi în posibila zonă de pasaj dintre aceste complexe de locuire. Materialul este analizat în prezent în laboratorul Muzeului Naţional de Istorie a României Bucureşti. Efectuarea unor sondaje palionologice în zona mlăştinoasă aflată la N de aşezarea-tell. Această acţiune s-a desfăşurat în colaborare cu o echipă de cercetători ai laboratorului UMR 5140 Lattes şi Universităţii Strasbourg din Franţa. Obiectivul campaniei 2007 a fost acela de prelevare a unui eşantion de sediment reprezentativ, a cărei analiză (realizată în laboratorul Universităţii Strasbourg) ar putea indica prin rezultatele sale dacă zona mlăştinoasă poate constitui un reper în cazul unui viitor studiu palinologic complex. Obiectivele campaniei 2008: - finalizarea cercetării ultimului nivel de locuire din aşezarea-tell din punctul Cetăţuia; - realizarea unor sondaje în aşezările gumelniţene din punctele La Cioara şi La Vărărie; - punerea în aplicare a unui program de cercetări arheometrice în colaborare cu UMR 5140 Lattes şi Universităţii Strasbourg. Raport topomicrozona Luncaviţa Mihai Florea Campania 2007 a avut în vedere în primul rând verificarea/corectarea caroiajului din suprafaţa SI a tell-ului din punctul Cetăţuia şi realizarea unui caroiaj de 6 x 6 m care să acopere toată zona de interes atât de pe tell cât şi în imediata vecinătate a acestuia. În suprafaţa SVI s-au trasat trei noi secţiuni (S5, S6, S7) pentru a valorifica datele furnizate de măsurătorile geofizice realizate în 20041. De asemenea, s-au efectuat şi măsurători de detaliu în suprafaţa SI, care au constat în: - măsurarea conturului locuinţei nr. 8 (L8), cu toate detaliile de săpătură; - masurători ale vetrei L8; - măsurători ale unor piese şi fragmente ceramice. În suprafaţa SV s-a urmărit evoluţia săpăturii, măsurătorile de detaliu fiind realizate pentru reconstituirea traseului şanţului ce ţine de aşezarea eneolitică. Materialele arheologice descoperite pe terasa din apropierea tell-ului au fost înregistrate cu staţia totală, urmând a fi puse pe un plan general. Pentru măsurători a fost folosită o staţie totală Leica TC410. Valorificarea măsurătorilor din campania 2005-2006 s-a concretizat prin realizarea unei hărţi de detaliu şi imagini tridimensionale pentru zona tell-ului şi finalizarea analizei spaţiale care a pus în relaţie punctele Cetăţuia (tell) şi Mocuţa (aşezarea de la cca. 2 km NV de tell). Pentru că în campania 2007 nu s-a reuşit cartarea integrală a tuturor punctelor de interes arheologic din zonă, aceasta va intra în obiectivele anului 2008 când, probabil, va fi realizată o hartă de detaliu a întregii microzone, având ca sprijin hărţi la diferite scări şi masurători cu staţia totală şi GPS. Raport sedimentologic preliminar Constantin Haită În campania de cercetări din anul 2007 au fost studiate, din punct de vedere sedimentologic, succesiunile stratigrafice cercetate arheologic în suprafaţă, ca şi pe profilele martorilor de sectoare. În această campanie au fost prelevate patru eşantioane micromorfologice. Două eşantioane au fost prelevate în cadrul unei posibile zone de pasaj, situată între două locuinţe, dintre care una este incendiată, reprezentată printr-un nivel siltic, brun gălbui, relativ omogen, friabil, cu rari constituenţi antropici de mici dimensiuni. Aceasta este suprapusă de nivelurile corespunzătoare unei zone de deşeuri. Un eşantion a fost prelevat în nivelurile corespunzătoare locuinţei SL6 (US1853) ce reprezintă, probabil, o podea realizată din silt gălbui, omogen, friabil, fără constituenţi antropici. Un alt eşantion a fost prelevat în cea de a doua cameră a locuinţei SL 6 (US 1865), situată în zona de sud, separată printr-un perete de chirpici nears. Nivelul corespunzător podelei locuinţei este constituit din acelaşi tip de sediment ca şi în camera de nord. Studiul micromorfologic are în vedere identificarea unor niveluri de construcţie, amenajare şi utilizare în cadrul celor două zone din această locuinţă. Menţionăm că nivelurile superioare din această aşezare sunt intens afectate de transformările pedogenetice post-depoziţionale.