Obiectivele campaniei din anul 2008 au fost: continuarea cercetării specificului locuirilor neolitice din zona de SE a aşezării, continuarea studiilor interdisciplinare. Lucrările s-au desfăşurat în acelaşi sector ca şi în anii 2006-2007, denumit „Boldul lui Moş Ivănuş”, fiind vizată locuirea neolitică (neoliticului timpuriu - grupul cultural Cârcea - Grădinile, Starčevo-Criş I sau Precriş şi neoliticului de...zvoltat - Dudeşti). Au fost practicate 2 secţiuni, S. 51 (4 x 6 m) şi S. 52 (5 x 8 m), orientate pe direcţia NE-SV. S-a urmărit prin reunirea cu suprafaţa din 2007, obţinerea unei suprafeţe mai mari, de 120 m2 (15 x 8 m). Au fost cercetate 8 complexe neolitice timpurii, 5 dintre ele fiind descoperite în campania 2007. Dintre aceste complexe 7 sunt atribuite neoliticului timpuriu (Cpl. 51, 52, 57 - 61) şi unul neoliticului dezvoltat (Cpl. 55). De asemenea au mai fost cercetate parţial două gropi (Gr. 19, 20) o vatră şi un cuptor, toate medievale. Inventarul complexelor este compus, în general, din fragmente ceramice, oase de animale, valve de scoici, pietre, unelte de os şi silex. Materialul litic este reprezentat de diferite unelte confecţionate din silex, precum şi de câteva piese de obsidian, cristal de stâncă sau alte roci de diferite durităţi. Industria MDA este reprezentată de unelte precum împungătoare, netezitoare, spatule, obiecte de podoabă. Pentru neoliticul timpuriu ceramica este caracterizată prin formele închise, reprezentate de vase sferice, cu fundul drept sau inelar, de dimensiuni mici sau medii şi de vase de provizii, de dimensiuni mari, dar şi prin formele deschise, ilustrate, mai ales, de castroanele cu buză dreaptă, alveolată. Ceramica este, în general, de buna calitate, lustruită, monocromă, cu diferite nuanţe de roşu, oranj, brun şi negru. Ceramica grosieră este reprezentată de vase cu suprafaţa exterioară aspră, dar lustruite la interior. Decorul este realizat prin aplicaţii plastice (butoni perforaţi vertical, brâuri alveolate, proeminenţe), prin incizii şi impresiuni. Decorul pictat, realizat cu alb pe fond roşu, este prezent într-un procent foarte mic, de cca. 1%. O singură excepţie este dată de un fragment ceramic pictat cu roşu pe fond alb. Ceramica provenită din contextele neoliticului dezvoltat aparţine fazei timpurii a culturii Dudeşti, cu puternice elemente Karanovo III. Este reprezentată de vase cu forma globulară sau cu pereţi arcuiţi, cu decorul realizat prin impresiuni, uneori asociate cu linii incizate. Ceramica tipică pentru cultura Karanovo III este documentată de prezenţa unor vase cu patru picioare şi torţi cu terminaţii discoidale sau cilindrice. Apar şi castroanele tronconice sau carenate şi vase cu picior („fructiere”) cu întreaga suprafaţă puternic lustruită şi decorată cu pliseuri fine dispuse în diferite combinaţii. Au fost descoperite câteva „labrete” şi „cuie” de lut, piese specifice pentru orizontul neolitic timpuriu. De semnalat fragmente provenite de la „altare” rectangulare sau triunghiulare, cu patru sau trei picioare, unele decorate prin excizie (dinţi de lup) şi încrustate cu alb, altele cu linii incizate. Plastica antropomorfă este ilustrată de foarte puţine fragmente, printre care un fragment de bust de figurină, cu urme de pictură cu roşu, crudă, atribuit neoliticului dezvoltat. Plastica zoomorfă este reprezentată de două figurine, bovidee, aflate în contexte neolitice timpurii. Şi în această campanie semnalăm descoperirea altor fragmente de vase de lemn (9), dar şi a unui fragmente de brăţară şi a unui obiect cu funcţionalitate necunoscută, confecţionate tot din lemn, atribuite neoliticului timpuriu. Materialele arheologice descoperite se află depozitate la MJ Teleorman. Prin metodologia stabilită, săpătura s-a făcut altimetric, pe niveluri de 0,50 m, 0,20 m şi 0,10 m. Suprafeţele au fost împărţite în carouri cu dimensiunile de 2 x 2 m şi 1 x 1 m. Campania anului 2009 va continua cu cercetarea locuirilor neolitice urmărindu-se lărgirea suprafeţei obţinută în campaniile precedente. Protejarea sitului s-ar putea face prin împrejmuirea suprafeţei de teren proprietatea Primăriei Măgura, dar şi prin urgentarea definitivării procedurii de clasare. Punerea în valoare se poate face prin valorificarea expoziţională a artefactelor descoperite, prin publicarea unor articole, prin organizarea unor manifestări ştiinţifice, inclusiv pentru publicul larg, de tipul „Ziua porţilor deschise” [Pavel Mirea].