Analiza arheozoologică a Zonei 3 Adrian Bălăşescu, Valentin Radu În campania 2018 s-au analizat resturile faunistice descoperite în Zona 3 de la Taraschina. Fauna prezintă toate caracteristicile unor deşeuri menajere şi anume o accentuată fragmentare cauzată atât de factorul antropic, cât şi de numeroasele procese tafonomice extrem de complexe care sunt legate mai ales de îngheţ/dezgheţ, umezeală, urme de ...dinţi de carnivore/suine şi de vegetale etc. Unele resturi prezintă o crusta carbonatică la suprafaţă. S-au analizat materiale faunistice din Ansamblul 4 - ENS4 - US 3008 - unitatea domestică 1 (UND1) – US 3009, 3014, 3015, 3016– din Zona 3. (noat 61) Determinările anatomice şi taxonomice ale faunei de la Taraschina au fost realizate cu ajutorul colecţiei anatomice comparaţie a Muzeului Naţional de Istorie a României Bucureşti. Din punct de vedere metodologic am folosit metodele prezentate în lucrările lui V. Radu (nota 62) pentru moluşte, peşti şi reptile şi A. Bălăşescu (nota 63) pentru mamifere. Material Eşantionul prelevat din Zona 3 însumează 2214 resturi faunistice care au aparţinut diferitelor clase de animale: moluşte (15 specii), peşti (9), reptile (2), păsări (1) şi mamifere (14). Atât per ansamblu, cât şi dacă încercăm să comparăm cele două contexte arheologice principale ENS4 şi UND 1, observăm, ca număr de resturi (NR), că moluştele sunt cele mai numeroase (41,28%), fiind urmate de mamifere (40,15% ) şi peşti (16,98%). Moluşte Au fost înregistrate 914 resturi de moluşte. Dintre acesta bivalvele din genurile Unio şi Anodonta sunt cele mai frecvente (660), variind între 65% în US 3008 şi 76% în US 3009 şi US 3014. Înălţimea valvelor reprezintă singura dimensiune ce a putut fi măsurată pentru reconstituirea caracteristicilor biometrice. Astfel media pentru valvele de Unio pictorum este de 31,82 mm (n=6) şi de 31,33 mm pentru Unio tumidus (n=86). Speciile intrusive precum gasteropodele Helix sp. şi Cepaea sp. sunt prezente în toate structurile cercetate, atingând 15,21%. Alte specii prezente în acest material sunt gasteropodele Viviparus sp. (12,1%) şi Lithoglyphus sp. (o cochilie) şi bivalvele de origine marină Cardium sp. (două valve) şi Mytilus sp. (o valvă). De asemenea, un rest de Dentalium a fost identificat în US 3009. Peşti Pentru această campanie au fost studiate 376 resturi de peşte. Speciile prezente sunt de apă dulce precum sturionii, ştiuca, crapul, babuşca, linul, somnul, şalăul. Speciile cele mai bine reprezentate atât cu resturi craniene, cât şi de la rahis sunt crapul somnul şi şalăul. Dimensiunile reconstituite pentru cele 3 specii dominante sunt în general mari şi foarte mari în cazul crapului şi şalăului şi medii în cazul somnului (excepţie un individ de somn de 2,5 lungime totală şi circa 128 kg). Toţi aceşti indivizi se încadrează în categoria reproducătorilor. Reptile Sunt prezente cu resturi de la carapace şi plastron de la ţestoasa de apă (Emys orbicularis). Păsări În Zona 3 resturile de păsări sunt rare. Au fost identificate doar două resturi ce au aparţinut unor indivizi de talie mică. Mamifere În cazul oaselor de mamifere se observă o puternică fragmentare. În aceste condiţii putem înţelege de ce foarte puţine oase de mamifere au putut fi analizate din punct de vedere biometric (sub 2%). În material s-au identificat 889 de resturi de mamifere, dintre care au fost determinate din punct de vedere specific circa 360 (40,5%). Spectrul faunistic nu este extrem de bogat. Astfel s-au identificat 14 taxoni, dintre care cinci domestici – vită (Bos taurus), oaie (Ovis aries), capră (Capra hircus), porc (Sus domesticus), câine (Canis familiaris) şi 9 sălbatici – bour (Bos primigenius), cerb (Cervus elaphus), mistreţ (Sus scrofa), cal sălbatic (Equus ferus), lup (Canis lupus), vulpe (Vulpes vulpes), bursuc (Meles meles), o specie de de mustelid (Mustelidae), iepure (Lepus europaeus). La acestea se mai adaugă şi grupul suinelor indeterminabile (Sus domesticus/Sus scrofa) şi bovinelor indeterminabile (Bos taurus/Bos primigenius) care datorită gradului avansat de fragmentare al acestor oase nu au putut fi încadrate de o manieră precisă în cadrul unei specii. Raportul dintre animalele domestice şi cele sălbatice este ca număr de resturi de 90% la 10% (nota 64). Acest fapt sugerează că activitatea de creştere a animalelor juca un rol foarte important în cadrul paleoeconomiei animaliere de la Taraschina. Astfel, se creşteau în primul rând bovine (38,96%) şi ovicaprine (43,7%). Câinele se situează pe locul trei ca număr de resturi, depăşind porcul (6,4% la 3,3%). Această situaţie a mai fost observată şi în alte eşantioane prelevate din situl de la Taraschina (nota 65) Vânatul reprezentat de nouă taxoni, dintre care cea mai mare pondere o au cerbul şi calul (1,9% ca număr de resturi fiecare), animale de talie mare care furnizează cantităţi foarte mari de carne, dar şi alte produse cum ar fi pieile, coarnele, tendoanele etc. Observăm prezenţa discretă a bourului (0,6%) şi a mistreţului (0,8%). Un grup important este reprezentat de carnivore lup, vulpe, bursuc şi un mustelid de talie mică) ce însumează ca număr de resturi 2,8% (fig. 2). Concluzii Prezentul studiu arheozoologic confirmă rezultatele anterioare referitoare la comunitatea de la Taraschina. Aceasta exploata resursele animale din mediul înconjurător prin culesul moluştelor, pescuit şi vânătoare dar cea mai importată activitate o reprezenta creşterea animalelor domestice. Astfel bovinele şi caprinele erau principalele animale furnizoare atât de carne cât şi de produs secundare precum laptele sau forţa de tracţiune (în cazul bovinelor).