.
Mangalia | Judeţ: Constanţa | Punct: str. Ştefan cel Mare | Anul: 1995
Anul:
1995
Epoca:
Epoca greacă şi elenistică;Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Civil;
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Județ:
Constanţa
Localitate:
Mangalia
Comuna:
mun. Mangalia
Punct:
str. Ştefan cel Mare
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Georgescu Valeriu responsabil Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Ionescu Mihai Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Cod RAN:
Raport:

  Cercetarea arheologică cu caracter de salvare a continuat investigaţiile începute în 1990, în vederea clarificării situaţiei stratigrafice şi a obţinerii de date privind cunoaşterea organizării urbanistice a cetăţii în antichitate, obţinerea unei stratigrafii complete extramuros - epoca elenistică epoca romană.  Au fost trasate cinci secţiuni notate de la sud la nord, S1 - S5, cu orientare E-V, du...pă cum urmează: S1 = 19 x 2 m, S2 = 18 x 2 m, S3 = 18 x 5 m, S4 = 12,50 x 2 m, S5 = 12,50 x 2 m. În S1, în carourile 3-5, la -2,75 m faţă de nivelul actual de călcare, a fost evidenţiat parţial edificiul "A" plasat cronologic, atât prin tehnica de construcţie, cât şi prin materialul ceramic descoperit (toarte ştampilate de amforă de Thassos şi Heraclea Pontica, câte 1 exemplar, boluri, fish-plates, amfore fragmentare) la limita dintre sec. IV - III a.Chr.  În aceeaşi secţiune, în carourile 6-9, la -2,50/-2,75 m, au fost identificate zidurile de S-E şi de S-V ale edificiului "B", a cărui funcţionalitate a fost clarificată prin definitivarea sondajelor din S2 şi S3. Grosimea celor două ziduri, realizate din blochete de calcar legate cu pământ, este de 0,75 m cu menţiunea că, zidul de S-V se lărgeşte la 0,90 m printr-o crepida.   Edificiul are trei încăperi, din care încăperea centrală a fost dezvelită complet şi are dimensiunile de 5,50 x 6 m. Încăperea de la est, care a apărut în S2 şi S3, a clarificat funcţionalitatea edificiului. Cele trei reliefuri de marmură descoperite, din care două reprezintă zeiţa Iustitia, iar unul pe zeul Dionysos, alături de altarul cu dimensiunea de 1 x 1 m, adosat zidului nordic, îndreptăţesc presupunerea existenţei aici a unui templu, cel puţin în faza finală a edificiului, înainte de 170 p.Chr. când a fost datat nivelul masiv de dărâmătură ce acoperă edificiul. De menţionat, că pereţii acestei camere au fost lipiţi cu pământ galben peste care s-a aplicat un strat subţire de mortar realizat din var şi nisip. În carourile 7-8 din S3, la cca. -1,80 m de la nivelul excavaţiei, a fost descoperit un pavaj din plăci de calcar denivelate care a fost datat printr-o ştampilă rhodiană, fishplates, lagynos, unguentarii fragmentare în sec. III a.Chr. În S4, în caroul 1 a fost descoperită continuarea zidului nordic al edificiului "B", iar în S4 şi S5 a fost evidenţiată strada cu o lăţime de 4,30 m ce despărţea edificiul "B" de edificiul "C", descoperit în carourile 3-6 din S5. Strada a avut mai multe faze din care sunt clare faza de sec. II p.Chr., justificată de o fântână colectoare şi de materialul ceramic descoperit în carourile 1-2 din S5, precum şi faza de sec. IV p.Chr. datată printr-o monedă constantiniană. Edificiul "C" are două încăperi, prima lată de 1,85 m, iar a doua de 2,55 m, este prevăzută cu un dolium şi a fost datată prin monedele descoperite în sec. II p.Chr. În caroul 6 au fost descoperite, atât intrarea în edificiu, cât şi un tambur de coloană cu funcţionalitate neclară. Edificiul "C" a fost construit prin demantelarea altuia mai vechi din care au fost descoperiţi doi pinteni de zid în caroul 3 şi respectiv caroul 5. Zidurile edificiului "C" sunt realizate din blochete de calcar legate cu pământ, iar nivelul de dărâmătură a evidenţiat faptul că pereţii au fost tencuiţi cu tencuială policromă. Considerăm că această cercetare aduce o contribuţie importantă la cunoaşterea urbanisticii callatiene extramuros, precum şi la clarificarea situaţiei stratigrafice.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO