Localitatea Marca este plasată pe partea stângă a văii Barcăului, parte integrantă a unităţii geografice denumită Depresiunea Şimleului. Situl arheologic de la Marca este situat pe un platou aflat pe a doua terasă a râului Barcău (malul stâng al râului), aprox. în centrul localităţii. Vestigiile arheologice din acest punct nu au fost cunoscute de către specialişti, situl arheologic fiind descoperit întâmplă...tor în anul 2006 în timpul excavării fundaţiilor clădirii noului sediu al Primăriei Comunei Marca. Situl arheologic de la Marca este situat pe un platou aflat pe a doua terasă a râului Barcău (partea stângă a râului), aprox. în centrul localităţii. Cercetarea a avut drept obiectiv principal salvarea vestigiilor arheologice şi eliberarea terenului de sarcină arheologică pe suprafaţa delimitată de viitoarea construcţie (Sediu nou-Primărie Marca), stabilirea stratigrafiei sitului şi colectarea cât mai multor informaţii despre tipul de habitat. Clădirea a fost prevăzută cu 9 camere şi două zone de acces (trepte) - faţă şi spate. Din cele 9 camere proiectate, 4 au fost deja excavate mecanic până la sterilul arheologic de către beneficiar. Prin urmare, cercetări arheologice au putut fi efectuate numai în cele 5 camere neafectate şi în zona treptelor de acces - faţă, spate. În fiecare dintre cele 5 încăperi neafectate şi în zona accesului în clădire au fost deschise câte o casetă, notate de la A la G. Deoarece toate fundaţiile erau deja săpate şi betonate, pentru a avea profile stratigrafice pe toate cele patru laturi ale fiecărei casete, am lăsat martori pe aceste laturi (între marginile casetelor şi pereţii din beton ai fundaţiilor). După ce a fost săpată arheologic fiecare casetă (până la steril) am desfiinţat / excavat şi aceşti martori, astfel că întreaga suprafaţă a fiecărei camere a fost cercetată şi toate vestigiile au fost salvate. La fel s-a procedat şi în cazul casetelor excavate în zonele ocupate de trepte (acces faţă şi spate) Stratigrafic situaţia este identică în toate casetele excavate. Astfel, a fost identificată următoarea succesiune stratigrafică: - strat cenuşiu modern (0-0,30 m) - strat de pietriş modern (0,30-0,35 m) - strat modern maroniu închis (0,35-0,60 m) - strat negru cu material arheologic (0,60-0,80/0,90 m) - la ad. de 0,80-0,90 a fost atins sterilul arheologic (lut gălbui) Complexe arheologice, opt în total au fost descoperite în patru dintre suprafeţele excavate după cum urmează: caseta A- cpl. C1, C2 şi C3; caseta C- cpl. C7 si C8; caseta D- cpl. C4 şi C5; caseta E- cpl. C4 şi C6; Trei dintre complexe şi anume C1, C2, C3 aparţin bronzului târziu, două C4, C7 evului mediu timpuriu, iar trei C5, C6, C8 neoliticului. Caseta A (dimensiunile de 3,50 x 2 m). În această casetă au fost surprinse complexele C.1, C.2 şi C.3. Cpl. C.1.Complexul a fost surprins la ad. de 0,90 m, sub forma unei pete de culoare negricioasă, conturată în lutul gălbui, steril d.p.d.v. arheologic. Complexul se adâncea până la 1,34 m, avea fundul drept şi pereţii oblici. Inventarul gropii constă în fragmente ceramice (oale de dimensiuni mari, căni cu toarte, vase cu gura lobată), o dăltiţă din piatră şi foarte mult chirpic. Pe fundul ei se afla un strat de cărbune şi cenuşă. Complexul se datează în perioada târzie a epocii bronzului. Cpl. C.2. Complexul a fost surprins la ad. de 0,90 m, sub forma unei pete circulare de culoare negricioasă. Conturul acestui complex a fost sesizat de asemenea doar la nivelul sterilului. Groapa nu se adâncea foarte mult, fundul fiind atins la -0,95 m. Inventarul gropii a constat într-un mic vas întregibil, decorat cu butoni şi câteva fragmente dintr-un alt vas de dimensiuni mai mari. Complexul se datează tot în perioada târzie a epocii bronzului. Cpl. C.3. Complexul a fost surprins tot abia la nivelul sterilului, la ad. de 0,90 m, sub forma unei pete negricioase, de formă oval-alungită. Acesta se adâncea până la 1,15 m, avea fundul alveolat şi pereţii uşor oblici. Inventarul gropii constă în fragmente ceramice (vase cu pereţii negri lustruiţi, oale cu gât alungit, vase cu gura lobată ş.a.) şi doi căţei de vatră (fragmentari). Complexul aparţine perioadei târzii a epocii bronzului. Caseta B. Această casetă avea dimensiunile de 3,50 x 2,40 m. În această casetă nu au fost surprinse complexe arheologice. Caseta C (dimensiunile de 6,20 x 2,50 m). Au fost descoperite cpl. C.7 şi C.8. Cpl. C.7.Complexul a fost surprins la ad. de 0,82 m, sub forma unei aglomerări de pietre de râu, ceramică şi chirpic. Totodată la acest nivel am sesizat apariţia a patru gropi de stâlp (pete circulare de culoare neagră). Toate aceste elemente sugerează faptul că aici a fost surprinsă o locuinţă de suprafaţă. Inventarul consta în fragmente ceramice de la oale lucrate la roata înceată sau rapidă, decorate cu benzi de linii drepte sau benzi de linii în val. Complexul aparţine perioadei medievale timpurii (sec. VIII-IX). Cpl. C.8. Complexul a fost surprins la ad. de 0,95 m, sub forma unei pete alungite de culoare negricioasă, conturată în lutul gălbui, steril d.p.d.v. arheologic. Acesta se adâncea până la 1,65 m, avea fundul uşor alveolat. Pe una din laturi a apărut o groapă de stâlp de formă circulară. Inventarul complexului a constat în fragmente ceramice (boluri, castroane de dimensiuni mai mari, vase cu picior, oale cu gura largă) şi bucăţi de chirpic. Forma complexului, precum şi existenţa gropii de stâlp ne determină să credem că C.8 reprezintă o parte dintr-o construcţie (posibil locuinţă). Pe baza inventarului arheologic, complexul poate fi plasat cronologic în neoliticul dezvoltat (Grupul Pişcolt). Caseta D(dimensiunile de 3,40 x 2,80 m). În această casetă au fost surprinse cpl. C.4 şi C.5. Cpl. C.4. Complexul a fost surprins la ad. de 0,70 m, sub forma unei mari pete rectangulare de culoare închisă. Acesta se adâncea până la -1,20 m. Inventarul arheologic a constat în fragmente ceramice de la oale fără toarte lucrate la roata înceată, rapidă sau cu mâna, decorate cu benzi de linii drepte sau benzi de linii în val. De asemenea au mai apărut fragmente de ţesturi şi tăviţe lucrate cu mâna. C.4 este o locuinţă adâncită şi aparţine perioadei medievale timpurii (sec. VIII-IX). Cpl. C.5. Complexul a fost surprins la ad. de 1,20 m, pe fundul locuinţei medievale timpurii C.4, sub forma unei pete negricioase circulare. Acest complex se adâncea până la 1,70 m. Inventarul complexului a constat în fragmente ceramice (boluri, vase cu picior) şi bucăţi de chirpic. Pe baza inventarului arheologic, complexul poate fi plasat cronologic în neoliticul dezvoltat (Grupul Pişcolt). Caseta E (dimensiunile de 3,40 x 0,90 m). În această casetă au fost surprinse cpl. C.4 şi C.6. Cpl. C.4.O altă porţiune din C.4 a fost surprinsă şi în această casetă. Între m. 2,50-3,40, la ad. de 0,40 m a fost identificat cuptorul locuinţei C.4. Instalaţia de foc a locuinţei consta într-un cuptor (de tip “pietrar”) cu pereţii ridicaţi din blocuri de micaşist şi pietre de râu. Podeaua locuinţei (surprinsă la -1,10 m) era lutuită cu lut galben. Cuptorul a fost la rândul lui construit pe un “soclu” din lut galben. Prezenţa cuptorului vine în sprijinul ipotezei noastre că C.4 este o locuinţă. În această porţiune a C.4 au fost descoperite câteva fragmente ceramice de la oale lucrate la roata înceată, decorate cu benzi de linii drepte. După cum am mai precizat, locuinţa medievală timpurie aparţine perioadei medievale timpurii (sec. VIII-IX). Cpl. C.6.Complexul a fost surprins între m. 2-3,40, sub podeaua locuinţei medievale timpurii C.4, la ad. de 1,15 m, sub forma unei pete de culoare negricioasă, conturată în lutul gălbui steril d.p.d.v. arheologic. Acesta se adâncea până la 1,65 m. Inventarul complexului a constat în fragmente ceramice (boluri, castroane de dimensiuni mai mari, oale cu gura largă, capace, fragmente de oale pictate cu bitum negru) şi bucăţi de chirpic. Pe baza inventarului ceramic, complexul poate fi atribuit neoliticului dezvoltat, iar cultural, grupului Pişcolt. Caseta F. Această casetă avea dimensiunile de 2,00 x 3,00 m. În această casetă nu au fost surprinse complexe arheologice. Caseta G. Această casetă avea dimensiunile de 3,60 x 1,00 m. În această casetă nu au fost surprinse complexe arheologice. Cercetările cu caracter preventiv derulate în acest sit în anul 2006 s-au soldat cu descoperirea unui număr de 8 complexe împreună cu materialul arheologic aferent. Cpl. C.5, C.6 şi C.8 aparţin perioadei neoliticului dezvoltat. Prezenţa ceramicii ce are în pastă pleavă şi mâl, decorul pictat cu bitum negru (linii paralele) constituie elemente pentru atribuirea acestor complexe perioadei neoliticului dezvoltat, mai precis grupului Pişcolt (Faza II). Astfel de descoperiri mai sunt cunoscute în zonă în siturile de la la Porţ “Corău”, Pericei “Keller Tag” sau Zăuan “Dâmbul Cimitirului”. Cpl. C.1, C.2 şi C.3 se datează în perioada târzie a epocii bronzului. Ceramica descoperită prin câteva dintre tipurile descoperite şi elementele de decor ce apar pe vase îşi află analogii apropiate în aşezările de la Suplacu de Barcău “Lapiş” şi Zăuan “Banffy tag”. Ambele aşezări menţionate se află în pe valea Barcăului, în apropiere de cea de la Marca. Materialul arheologic descoperit înC.4 şi C.7 demonstrează apartenenţa acestora la perioada medievală timpurie. Oalele fără toarte decorate cu benzi de linii drepte sau benzi de linii în val, tăviţele şi ţesturile, plasează aceste descoperiri pe parcursul sec. VIII-IX, cu analogii în descoperirile din necropola slavo-avară de la Nuşfalău sau în aşezările de la Popeni “Pe pogor” şi Cuceu “Valea Bochii”1.