Moigrad | Comuna: Mirşid | Judeţ: Sălaj | Punct: Dealul Pomet | Anul: 1996
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
449
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Castru;
Cod RAN:
Județ:
Sălaj
Unitate administrativă:
Mirşid
Localitate:
Moigrad
Punct:
Dealul Pomet
Toponim:
Porolissum
Localizare:
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Scurtu | Florin | responsabil | Institutul Geologic al României |
Raport:
În cursul anului 1996 s-au efectuat cercetări geofizice (magnetometrie şi electrometrie) în zona situată imediat la sud de castrul roman de pe Dealul Pomăt, pe o suprafaţă de circa 2,5 hectare, finanţate de Muzeul judeţean de istorie şi arheologie Zalău. În zona cercetată geofizic nu apar la zi resturi de construcţii sau fundaţii ale acestora.
{Rezultate geofizice}
Cercetările magnetometrice de mare detaliu au permis punerea în evidenţă a numeroase construcţii din piatră şi/sau cărămidă. Acest lucru a fost posibil prin proiectarea unei metodologii de lucru corespunzătoare specificului obiectivului arheologic, atât pentru faza măsurătorilor de teren, cât şi pentru faza de prelucrarea şi interpretarea computerizată a datelor obţinute prin aceste măsurători. Măsurătorile de teren au fost executate într-o reţea extrem de deasă, pentru a prinde cât mai multe detalii arheologice, iar prelucrarea şi interpretarea computerizată a inclus extragerea din datele de
măsură a efectului variaţiei diurne a câmpului geomagnetic şi filtrarea acestor date prin mai multe filtre matematice succesive, unele dintre acestea fiind proiectate special pentru acest caz. Rezultatele uneia dintre variantele de filtrare sunt prezentate în figura 1, în care se poate constata cu mare uşurinţă prezenţa în subsol a zeci de ziduri, orientate preponderent NV-SE sau NE-SV. Dintre acestea, cele mai frapante sunt următoarele:
1. - {două ziduri paralele}, la distanţa de circa 7 metri între ele, {care delimitează} probabil un {drum roman} ce urcă din zona de la sud de perimetru (dinspre Valea Pomătului) pe direcţia aproximativă SE-NV, apoi după ce avansează circa 70 metri pe această direcţie virează la 90 grade, spre NE, continuând astfel circa 80 metri şi apoi ieşind din limitele zonei cercetate de noi; având în vedere faptul că acest drum este împărţit longitudinal, printr-un zid median, în două părţi aproximativ egale (după cum se poate remarca mai ales în porţiunea sa sudică) şi că porta principalis dextra a castrului este şi ea împărţită în acelaşi mod pentru a permite circulaţia vehiculelor prin compartimentul vestic şi a pietonilor prin
compartimentul estic (Moga, 1950), probabil că acest drum continuă spre NE până la porta principalis dextra;
2. - {o construcţie cu dimensiunile exterioare de 70 x 40 m}, care {include o alta de 32 x 18 m şi trei camere de câte 6 x 6 m} fiecare, situate imediat la NV de drumul menţionat mai sus, începând cu zona de curbură a acestuia; imaginea geofizică este suficient de clară pentru a se putea localiza chiar şi intrările în camere; în interiorul încăperii celei mai mari (de 52 x 40 m) pare a se contura (în partea dinspre drum) o încăpere mai mică (28 x 18 m) care fie că se află la subsolul clădirii, fie că este construită din cărămidă, fie că a fost demolată aproape în întregime, deoarece efectul ei în câmpul geomagnetic este mult mai slab decât al celorlalte ziduri;
3. - {zidul nord - vestic al clădirii de 52 x 40 m} menţionată mai sus pare să se întrerupă cam pe la mijlocul său, lăsând locul unei rozete constituite din cel puţin 7 posibile postamente de statui (?) aşezate pe circumferinţa unui cerc cu diametrul de 15 metri, în centrul cercului existând de asemenea un astfel de postament; nu este exclus ca partea sudică a postamentului central să fie constituită din trepte ce ar putea coborî în subsolul clădirii;
4. - {în interiorul arcului de cerc} care racordează cele două segmente ale drumului roman pare să existe de asemenea un postament de statue, sau poate o fântână, cu diametrul de circa 2 metri;
5. - {la est de drum} se constată un număr de {clădiri şi străzi}, multe dintre clădiri prezentând colţuri rotunjite în arc de cerc;
6. - {la vest de drum} se constată de asemenea prezenţa {mai multor clădiri}, cu o latură de circa 10 metri iar cealaltă de 6, 10 sau 18 metri, dar orientarea acestor clădiri este variabilă şi mult diferită de cea generală (NV-SE sau NE-SV) a clădirilor din zona estică, mult mai organizată.
Cercetările electrometrice au fost realizate în principal de-a lungul uni profil ce traversează harta magnetometrică de la vest spre est pe linia Y = 110 metri (vezi caroiajul de pe limita vestică a hărţii), depăşind limita estică a acestei hărţi cu 100 metri. Aceste măsurători au constat în primul rând în sondaje electrice verticale şi secundar în profilare electrică Wenner. Măsurătorile electrometrice arată că grosimea rocilor permeabile din vecinătatea suprafeţei este variabilă de-a lungul acestui profil de la 2 - 3 metri în partea cea mai vestică a zonei, la circa 5 m în partea centrală a hărţii (X = 130 m - 140 m, vezi caroiajul de pe limita sudică a hărţii), ajunge din nou la 3 m pentru X = 160 m şi are două zone cu grosime
maximă (peste 10 metri) pentru X = 190 m - 210 m şi mai ales X = 270 m - 280 m (imediat la est de limita estică a hărţii).
Aceste date ne arată că relieful fundamentului impermeabil al zonei este destul de neregulat, ceea ce a putut permiteexistenţa unor zone de acumulare a apei freatice în zonele depresionare ale acestui relief şi deci alimentarea cu apă a aşezării chiar din subsolul cesteia, prin fântâni de relativ mică adâncime. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin