Moigrad | Comuna: Mirşid | Judeţ: Sălaj | Punct: Măgura Moigradului | Anul: 2016
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
5787
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; La Tène târziu; Epoca romană târzie; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată; Structură de cult/religioasă;
Cod RAN:
| 142159.01 |
Județ:
Sălaj
Unitate administrativă:
Mirşid
Localitate:
Moigrad
Punct:
Măgura Moigradului
Localizare:
| 142159.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Drăgan | Andreea | participant | Instiuție Nedefinită |
| Pop | Horea Dionisiu | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Raport:
Prezenţa aşezării fortificate de pe Măgura Moigradului în zona Porţii Meseşene nu este întâm-plătoare. Punct obligatoriu de trecere, principala cale de acces nord-vestică spre şi dinspre Transilvania, locul ne apare ca o importantă cale de comunicaţie frecventată atât de negustori cât şi de oricine căuta să iasă sau să intre în Transilvania.
Deal de origine vulcanică, o masivă masă de piatră (andezite, granite, etc.) care este exploatată în prezent de o carieră situată pe versantul de S-V al dealului, Măgura Moigradului ne apare ca un impresionant trunchi de con cu altitudinea maximă de 514m şi o diferenţă de nivel faţă de valea Ortelecului, care a creat trecătoarea amintită, de 224m. Platoul superior al conului vulcanic amintit, de formă ovală, are un diametru mare de cca. 400m, iar cel mic de cca. 250m, suprafaţa totală a acestuia fiind de 7ha.
Intrată în literatura de specialitate de timpuriu datorită descoperirii unor tezaure dacice din argint de podoabe sau monede, iar mai apoi, în urma săpăturilor arheologice din anii 1938-39, 1940-41, 1958-1959 ca necropolă dacică de incineraţie, situl arheologic de pe Măgura Moigradului ni se conturează tot mai mult ca o întinsă şi prosperă aşezare dacică fortificată (sec. I p. Chr.) precedată însă de o zonă cu caracter cultic databilă în a doua jumătate a sec. II–I a.Chr.
Firma SC Grandemar SA a solicitat extinderea perimetrului exploatării pietrei care constituie singura sursă de acest tip din judeţul Sălaj. În acest sens cercetarea preventivă din anul 2016 a decopertat o suprafaţă la nord de buza carierei existente, pe o fâşie variabilă de 15-25m lăţime. Suprafaţa cercetată s-a suprapus cu zone cercetate anterior. Astfel că din cele 140 de complexe arheologice identificate, un număr de 46 fuseseră cercetate în anii precedenţi.
Din punct de vedere cronologic complexele nou cercetate se eşalonează astfel: preistorice 1, dacice 91, romane 2, medievale 1, naturale 7.
Din punct de vedere tipologic şi funcţional complexele arheologice prezintă următoarea catalogare: gropi rituale, de provizii, de scos lutul, menajere (85), locuinţe (8), gropi de stâlpi (22), urme de tălpi de barăci romane (3), cuptoare menajere (10), vetre de foc (13).
Materialul arheologic descoperit este extrem de bogat. Predomină ceramica dacică modelată cu mâna şi la roată provenind de la recipiente, unele întregibile, dar şi călcătoare, prâsnele de fus, jetoane. Piesele din piatră provin de la cute de ascuţit şi râşniţe, dar au fost descoperite şi aşchii de obsidian. Din fier au fost descoperite unelte (cuţite), ustensile, piese de echipament (paftale, catarame, pinteni) şi arme (suliţe, lănci, săgeţi, fragmente de spade), iar din bronz piese de vestimentaţie (aplici, fibule, verigi). Au fost descoperite şi 2 monede romane din argint (republicane şi imperiale).
Decopertarea în suprafaţă, din acest an, a permis realizarea unor observaţii privind amplasarea gropilor cu caracter cultic de tip Moigrad, pentru orizontul sec. I a.Chr., dar şi prezenţa de necontestat a locuinţelor cu vetre de foc sau cuptoare pentru sec. I p.Chr. Aceste descoperiri nu fac decât să aducă argumente suplimentare privind teoriile formulate anterior privind Măgura Moigradului. În ceea ce priveşte epoca romană, chiar dacă nu au fost descoperite prea multe complexe arheologice, există în continuare dovezi ale fortificării în această perioadă a extremităţii sudice a platoului Măgurii. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin