Consultând literatura de specialitate mai veche a fost posibilă identificarea în hotarul localităţii Moşniţa Veche a şase puncte de interes arheologic, mai specific acestea constând în descoperiri atribuite neoliticului târziu, prezenţa mai multor movile în hotarul localităţii sau menţionarea unor descoperiri izolate constând în două fragmente de spadă încadrabile epocii bronzului. O problematică care se indivi...dualizează în cadrul cercetării din zona Moşniţa Veche o reprezintă problema „Satului Bătrân” sau a vechii vetre a satului . Referindu-ne la perimetrul cercetat de noi, acesta se află în apropierea sitului definit ca fiind Moşniţa Nouă 7. Acest sit a fost reperat în anul 2010 în contextul introducerii reţelei de gaz metan din zonă, latura nordică a sitului fiind deranjată de şanţul de implantare a conductelor, acesta având o adâncime de 1,2 m şi o lăţime de 0,4 m. Cu ocazia lucrărilor la reţeaua de gaz a fost recuperat un material arheologic important din punct de vedere cantitativ, constând în vase şi fragmente ceramice încadrabile neoliticului dezvoltat, fiind totodată deranjate o serie de complexe (în general bordeie) fără a fi atins solul steril. Precizăm de altfel că reţeaua de gaz traversează zona din proximitatea canalului de pe strada Crizantemei . În luna decembrie 2018 au avut loc săpături arheologice preventive pe proprietatea Buga. Scopul săpăturilor arheologice a fost investigarea unei amprente de casă, unde se doreşte construirea unei locuinţe private. Pentru început a fost săpată o suprafaţă S1 cu dimensiunile de 14,8 x 12,4 m. În cursul săpăturilor arheologice preventive au fost identificate 23 de complexe arheologice ce pot fi datate, în stadiul actual preliminar al cercetării, în epoca neolitică, cultura Vinča / A3. Dintre aceste complexe 20 sunt gropi şi 3 sunt posibil locuinţe (Cx 5). Gropile identificate aveau forma rotund-ovală în plat, iar profilul era în formă alveolată (Cx 1, 4, 6- 23). Locuinţele identificate sunt 3 bordeie, unul de formă rectangulară (Cx 3) şi două ovale (Cx 2, 5). Podeaua în nici una dintre cazuri nu prezenta urme de amenajări speciale. Materialul arheologic descoperit în cadrul complexelor arheologice din aşezare este prezent în proporţie de 90% în cadrul locuinţelor. El constă în numeroase fragmente ceramice şi vase tipice, arse reducător. Dintre acestea predomină net ceramica cu pastă grosieră, la realizarea căreia a fost utilizată o gamă largă de degresanţi organici şi anorganici: paie, pleavă, nisip cu diverse granulaţii, pietricele (unele chiar mari). Pot fi reconstituite cert două boluri (de mici dimensiuni), realizate din ceramică fină de culoare cenuşie, cinci picioare de cupă şi un vas bitronconic de mari dimensiuni cu mai multe anse, realizat din pastă grosieră. În ceea ce priveşte ornamentica sunt prezente brâuri în relief cu impresiuni de degete; împunsături realizate cu paiul, asociate cu linii incizate în diverse unghiuri, butonii, de diverse forme şi dimensiuni, iar unele buze au fost ornamentate prin alveolări. Materialul litic, constă doar într-o aşchie de obsidian. Stratigrafia zonei: 1. Strat arabil caracterizat printr-un sol de culoare brună, omogen şi uşor afânat, situat de la nivelul actual de călcare (0) până la cota de –0,40 m; 2. Nivel de cultură, de culoare cenuşiu- negricioasă, omogen, compact, amestecat cu fragmente ceramice şi de chirpici, de la cota de – 0,40 m până la –0,70 m; 3. Nivel de culoare galbenă închis, omogen, compact, cu conţinut mare de carbonaţi, fără constituenţi antropici. Acesta este situat între – 0,70 m şi – 1,80 m (adâncimea maximă în cadrul săpăturilor efectuate).