.
Ocna Sibiului | Punct: Faţa Vacilor - La Făgădău | Anul: 2008
Anul:
2008
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade:
Neolitic;
Epoca romană
Categorie:
Domestic;
Industrial
Tipuri de sit:
Locuire civilă;
Aşezare deschisă
Județ:
Sibiu
Localitate:
Ocna Sibiului
Comuna:
or. Ocna Sibiului
Punct:
Faţa Vacilor - La Făgădău
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Mărginean Ovidiu-Vasile Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Popa Dumitru responsabil Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Purece Silviu Istrate Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Cod RAN:
Raport:

Obiectivele campaniei de cercetări din anul 2008 au vizat obţinerea unor date mai concludente cu privire la extinderea aşezării de-a lungul terasei râului Visa şi verificarea stratigrafiei pe această direcţie, surprinderea unor complexe (locuinţe, ateliere ceramice) despre existenţa cărora avem numeroase indicii din campaniile anterioare şi, nu în ultimul rând, obţinerea unui volum sporit de material arheologi...c care să ne permită studiul complex al comunităţii norico-pannonice colonizată aici. Pentru atingerea acestor obiective am executat o secţiune orientată perpendicular pe S3/2007 la V de aceasta cu un martor de 0,5 m. Secţiunea, notată S4/2008 are dimensiunile de 30 x 2 m, este orientată SV 45˚, iar capătul său nord-estic se încadrează între m. 13-14 ai secţiunii S3/2007. Prin această secţiune am reuşit să cunoaştem configuraţia stratului de cultură în jumătatea sud-vestică a terasei pe care s-a dezvoltat aşezarea antică. Situaţia stratigrafică se prezintă astfel: stratul de cultură roman începe la -0,6 m şi coboară în general până la -1,15 m. Sub această adâncime, până la -1,3 m apar sporadice fragmente ceramice preistorice, aparţinând culturii Petreşti, indicând astfel faptul că aşezarea romană a suprapus extremitatea vestică a aşezării Petreşti cunoscută şi cercetată cu câteva decenii în urmă. Solul nu prezintă diferenţe notabile de culoare si compoziţie pe toată această adâncime având o culoare maroniu deschisă. Sub adâncimea de 1,4 m compoziţia sa se schimbă brusc devenind accentuat lutos de culoare galben-roşcată. Stratul de cultură roman are în medie o grosime de 0,55 m fiind mai subţire decât în secţiunile anterioare unde el începea la -0,6 m şi cobora până la -1,4 m. La partea sa superioară el este destul de sărac în materiale, pentru a dobândi o consistenţă mai mare la -0,8 m. La acest nivel în capătul nord-estic al secţiunii, corespunzător m. 1-3 se conturează un posibil complex constând din mai multe vase fragmentare, o fibulă păstrată fragmentar, resturi osteologice alimentare. Sub acest nivel în c. 1 se afla o lentilă de lut evident adusă din altă parte a cărui prezenţă pe solul antic al aşezării s-ar putea explica în legătură cu practicarea olăritului, activitate pentru care avem dovezi cât se poate de convingătoare. În general, stratul de cultură roman din această secţiune este mai sărac. De remarcat lipsa aproape totală a resturilor de chirpici ca şi a materialelor osteologice, atât de abundente în secţiunile anterioare. Situaţia se poate explica prin situarea acestei secţiuni la extremitatea vestică a aşezării sau prin posibilitatea ca secţiunea să fi explorat un spaţiu aflat, cel mai probabil, în spatele unui aliniament de construcţii. Judecând după amplasarea zonelor cu concentrare mare de chirpic, cărbune şi cărămizi fragmentare, pe planul de ansamblu al zonei cercetate această a doua ipoteză pare foarte posibilă. Menţionăm că datorită unor lucrări executate cu mulţi ani în urmă, care au constat în crearea unui lac artificial pe cursul Visei, marginea inferioară a terasei a fost săpată pe o lăţime ce nu o putem aprecia; astăzi marginea sa se află la cca. 50 m de firul apei în vreme ce în porţiunile unde omul nu a intervenit terasa se apropie mult mai mult de albia majoră a Visei. Ca şi în campaniile anterioare, materialul arheologic cel mai abundent este ceramica, prezentând aceleaşi categorii şi forme prezentate în raportul pe 2006. Am descoperit, de asemenea, câteva unelte din fier: o daltă de mici dimensiuni şi un cuţit de o formă specială, foarte probabil folosit la decorarea vaselor şi trei fibule din bronz. Am descoperit de asemenea trei bulgări cu aspect de zgură şi cu urme de curgere a materialului, ca urmare a unui temperaturi ridicate şi foarte grei. Analizele pe care le-am solicitat Facultăţii de inginerie din cadrul Universităţii noastre ne vor lămuri asupra naturii şi provenienţei acestor materiale. Cercetările de la Ocna Sibiului se derulează pe baza unui contract de colaborare cu MN Brukenthal (Contractul Nr. 3000/20.07.2006). Obiectele din metal descoperite au fost predate cu listă de inventar acestei instituţii care le-a restaurat şi conservat, iar materialul ceramic aflat în studiu se află în custodia Institutului pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Cultural Transilvănean în Context European din cadrul ULB Sibiu.

English Abstract:

In 2008, the main purpose of the excavations in the Roman settlement from Ocna Sibiului was that of checking the length of this Norico-Pannonian settlement on the west side of the terrace. We opened section S 4/2008, 30 by 2 m, oriented upright on S 3/2007. Its north-eastern end fits to the meters 13-14 from S 3. The Roman culture level is thinner in this area, being between 0.6 - 1.15 m. and less consistent. It may be an area behind a line of buildings. We have not found facilities, but the archaeological stuff, mainly ceramics, three bronze brooches, iron tools and others show the same features as in the previous sections.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO