Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Popa | Dumitru | responsabil | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
Purece | Silviu Istrate | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
În cadrul campaniei din acest an ne-am propus să extindem cercetarea în jumătatea estică a sitului pentru a cunoaşte extinderea aşezării de-a lungul tereasei râului Visa şi verificarea stratigrafiei pe această direcţie. Încă din anul 2009 am executat o primă secţiune de 2 x 10 m, notată în planul general al săpăturilor cu S6/2009, situată în această arie estică a aşezării. S6 este perpendiculară pe S2C/2005 şi... se află pe acelaşi aliniament cu S4/2008, din jumătatea vestică a aşezării. Cercetarea S6/2009 a fost întreruptă anul trecut, din lipsă de timp, pentru m. 0-4,5, unde la adâncimea de 0,9 m se contura un complex cu foarte mult chirpici, ceramică şi resturi menajere. Complexul a fost protejat atunci prin acoperirea sa cu o folie de plastic şi apoi cu pământ. În anul 2010 am continuat cercetarea în tronsonul 0-4,5 m, identificând la -0,9 m resturile unei locuinţe. Acestea constau în primul rând dintr-o masă apreciabilă de resturi de chirpic fărămiţat şi puţin rezistent a cărui culoare galbenă şi consistenţă se apropie de cea a lutului. Această masă se concentrează îndeosebi pe jumătatea de N a secţiunii şi intră sub peretele său nordic. La metrul 3, pe acelaşi perete şi la aceeaşi adâncime, se conservă foarte clar forma dreptunghiulară şi poziţia orizontală a unei foarte probabile cărămizi nearse ci doar uscate la soare. Structuri asemănătoare am surprins şi în capul sudic al S3/2007. În m.3, în apropierea peretelui sudic şi la aceeaşi adâncime se conservă o altă structură de formă circulară, cea mai mare parte a ei aflându-se sub peretele sudic al secţiuni. Ea constă într-o peliculă de lut fiind, foarte probabil, restul unei lutuieli de pe pavimentul locuinţei. Materialele recoltate din această zonă, constau dintr-o o mare cantitate de ceramică, între care mai multe fragmente de dreifussschale, câteva cuie şi un fragment de ţiglă romană. În acest an am deschis şi o nouă secţiune, notată S7/2010. Ea este paralelă cu S6/2009, amplasată la de acesta S cu un martor de 0,5 m. Între capul vestic al acesteia şi peretele estic al secţiunii S2C/2006 al lăsat un martor de 0,5 m. S7/2010 are dimensiunile de 2 x 30 m şi explorează cea mai mare parte din lungimea jumătăţii estice a aşezării. Numerotarea carourilor se face din extremitatea sa vestică, la fel ca şi la S6/2009. Stratigrafia aşezării în acestă parte este asemănătoare cu cea constatată în celelalte secţiuni executate. Sub un strat foarte subţire de humus actual urmează un sol de culoare cenuşie deschisă cu nuanţe de roşcat. În acest strat, fără modificări sesizabile de culoare, apar primele materiale arheologice începând de la -0,55 m. Sunt fragmente ceramice romane, de mici dimensiuni care ar putea proveni şi din scurgerile de pe partea mai înaltă a terasei. Stratul arheologic devine mai compact şi mai bogat începând de la -0,7 m, iar solul devine, mai ales în zonele cu aglomerări de ceramică cenuşiu închis până la negru şi afânat. Sub adâncimea de 1,2 m solul devine lutos de culoare galben-castaniu, materialul de epocă romană scade în densitate şi apar sporadice materiale eneolitice. Ele nu formează un strat distict şi se interferează cu cele mai timpurii materiale romane. Pe toată lungimea secţiunii materialul ceramic roman este foarte bogat şi divers. De reţinut descoperirea a două fragmente de terra sigillata de import, a unui fragment de vas pictat, foarte probabil cu peşte şi mai multe fragmente de la vase mici din sticlă. Menţionăm de asemenea mai multe cuie din fier, un fragment de seceră şi 2 chei romane, primele descoperite în această aşezare. Situaţii deosebite am surprins între m. 1-4 şi 20-24. Astfel între m. 1-4 începând de la -0,8 m se conturează foarte clar atât în peretele martorului dinspre S2C/2006 şi mai ales în grundriss un strat compact de ceramică şi chirpic. Grosimea acestui strat coboară până la -0,95 m şi indică cu certitudine resturile unei locuinţe de suprafaţă, cu siguranţă aceeaşi cu cea surprinsă în S6, m. 1-4,5 descrisă mai sus. După îndepărtarea resturilor de chirpic s-a degajat foarte clar pe fundul secţiunii o bandă de pământ negru lată de aproximativ 0,20 m şi perfect dreaptă care iese de sub martorul vestic al secţiunii şi se poate observa până la m. 4,5. Este foarte probabil urma unei grinzi din lemn putrezite şi nu arse. De o parte şi de alta a acestei benzi de pământ negru, se află o pigmentare cu chirpic mărunt ceea ce ar putea fi resturile unei tencuieli din lut care acoperea bîrna. Aceste observaţii obţinute pentru prima dată aici ar putea fi indicii mai sigure pentru tehnica de construcţie din acestă aşezare. Se adugă la aceasta şi observaţiile anterioare cu privire la folosirea unor cărămizi nearse. Între m. 20-24 din aceeaşi secţiune s-a degajat de asemenea o masă compactă de ceramică, între care foarte multe vase din pastă fină, veselă de servit masa. Sub masa de ceramică au supravieţui mici zone de la o podină lutuită, cu lut cu mult nisip în compoziţie, pe suprafaţa căreia se puteau observa urmele unei unelte din lemn (drişcă) folosită la nivelarea podinei. Din păcate la fel ca şi în anii anteriori nu am putut surprinde planul complet şi evident nici dimensiunile acestor locuinţe. La fel ca peste tot astfel de locuinţe care nu folosesc piatra şi nici pari înfipţi în pământ s-au conservat foarte slab. Observaţiile facilitate de cele două secţiuni din acest an şi materialul arheologic recoltat îmbogăţesc foarte mult cunoaşterea habitatului din acest punct. Materialele recoltate se află în custodie la Catedra de Istorie Antică şi Medievală a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu şi sunt în curs de inventariere folosind o bază de date concepută de noi.
Archaeological excavations of the Norico-Pannonian settlement in Ocna Sibiului in 2010 were held in the eastern part of the site and consisted in finishing section S6/2009, and opening a new one, S7/2010, of 2 x 30 m. In S6/2009 there were clearly observed the remnants of a house which continued in first 4 m from S 7/2010. Between the house remains we can remark one unburned brick and, for the first time, trace of a wooden beam, which was probably covered with clay.
A second house was identified fragmentarily in S7/2010, between 20-24 m, from which parts of the clay floor were preserved. We were able to see on the floor surface traces of the tools used.
The archaeological material consists in principal in pottery and metal objects (nails, two Roman keys and sickle), and domestic bone remains.
D. Popa, în CCA 2006, p. 240-241; CCA 2007, poz.127; CCA 2009, poz. 54.