.
Ostrov | Judeţ: Constanţa | Punct: Ferma 4 | Anul: 2009
Anul:
2009
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Epoca romană timpurie;
Epoca romană;
Epoca romană târzie;
Epoca medievală
Categorie:
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Locuire civilă;
Aşezare deschisă;
Necropolă plană
Județ:
Constanţa
Localitate:
Ostrov
Comuna:
Ostrov
Punct:
Ferma 4
Sector:
Industria materiilor dure animale
Toponim:
Durostorum
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Beldiman Corneliu Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti
Elefterescu Dan Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi
Sztancs Diana Maria Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Cod RAN:
Raport:

Cercetările arheologice din ultimele trei decenii (periegheze şi săpături de salvare) efectuate în aşezarea romană de la Ostrov, jud. Constanţa, km 132 (DN 3A, Bucureşti-Constanţa; cod sit 62547.01) au permis recuperarea unor materiale valoroase, de mare diversitate; este vorba de numeroase artefacte din ceramică, metal, sticlă, os, corn de cerb, monede etc., ca şi de resturile unor cuptoare şi gropi pentru dep...ozitarea deşeurilor1. Se dovedeşte, astfel, caracterul meşteşugăresc quasi-exclusiv al aşezării în discuţie, ea având legături economice şi foarte probabil administrative cu Durostorumul, aflat la mai puţin de 3,5 km spre V2. Cu prilejul de faţă ne propunem analiza detaliată a patru piese din materii dure animale (dintre care două inedite: DRS 2 şi DRS 3), respectiv trei nicovale de os şi una din corn de cerb, primele semnalate în situl menţionat. Este vorba de artefacte relativ rare între descoperirile de pe teritoriul României; ele sunt cunoscute în literatura de specialitate internaţională încă de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi au stârnit numeroase discuţii legate de rolul funcţional controversat3. Piesele se păstrează în colecţiile Muzeului Dunării de Jos din Călăraşi. Pentru reperele metodologice ale analizei a se vedea articolele şi studiile noastre recente4. Artefactele de acest gen, desemnate cu termenul generic de nicovale5, erau fixate într-un suport de lemn special, pe un banc de lucru şi utilizate la fasonarea secerilor de fier, respectiv dinţarea, prin batere (percuţie indirectă cu ajutorul unei dăltiţe - poanson cu secţiune triunghiulară, a părţii lor active - tăişul); este vorba atât de amenajarea iniţială a tăişului secerilor, cât şi de repararea/reamenajarea acestuia6. În general, sub raport tipologic, după numărul feţelor nicovalelor (părţilor active) putem distinge subtipurile, stabilite convenţional şi care reflectă, desigur, stadiul utilizării artefactelor: cu o parte activă (nicovală simplă); cu două părţi active (nicovală dublă); cu trei părţi active (nicovală triplă); cu patru părţi active (nicovală quadruplă); subtip nedeterminabil. Materiile prime scheletice utilizate pentru amenajarea nicovalelor erau diverse: oase lungi (metapodii, tibia), mandibule, coxal de vite, cal, cămilă etc.; corn de cerb - segment de ax şi de rază. Analiza artefactelor urmăreşte înregistrarea exhaustivă a detaliilor morfo-tipo-tehnologice şi punerea în evidenţă a etapelor fabricării şi utilizării cu urmele lor specifice, propunând reconstituirea etapelor „biografiei tehnologice" a fiecărei piese. Pentru redactarea lucrării de faţă au fost utilizate datele analizei exhaustive a pieselor în microscopie optică de mică putere (măriri 4x - 40x). Nicovalele din materii dure animale sunt realizate pe metapodii (2) şi tibia (1) de vită (Bos taurus) sau pe segment de ax de corn de cerb (Cervus elaphus); feţele active au fost obţinute prin cioplirea razantă, intensă şi precisă, a uneia sau mai multor feţe anatomice, abraziune şi raclaj, în scopul amenajării unei suprafeţe plane sau concave. Urmele de utilizare au fost produse prin amenajarea dinţilor, lungi de 2-3 mm, prin „crestarea" oblică a tăişului de pe curbura interioară a lamei secerii prin percuţie indirectă, utilizându-se o dăltiţă sau dorn (poanson) de fier, probabil cu secţiunea triunghiulară şi un ciocan cu partea activă îngustă. Şirurile rectilinii sau curbe de alveole (impresiuni) triunghiulare alungite, lungi în medie de cca. 2-3 mm, dispuse transversal sau oblic faţă de axul longitudinal al nicovalei, rezultă prin operaţia de percuţie cu ajutorul dăltiţei. Acoperirea întregii suprafeţe a nicovalei cu şiruri de alveole impunea: a) amenajarea şi utilizarea unei alte feţe active a nicovalei (se ajungea, astfel, ca o piesă să aibă maximum patru feţe active, corespunzând celor patru feţe anatomice principale, amenajate şi utilizate succesiv) - cazul piesei DRS 1; b) reamenajarea (unică sau dublă) a suprafeţei deja utilizate prin cioplire, abraziune sau raclaj cu unelte metalice, ca în etapa iniţială; situaţia din urmă se constată în cazul pieselor DRS 2-4. Subţierea ţesutului compact al metapodului datorită reamenajărilor repetate facilita fracturarea artefactelor la nivelul părţii meziale, datorită forţei de impact şi presiunii mari aplicate în timpul folosirii (vezi piesa DRS 1); în acest caz, piesa era abandonată sau, dacă lungimea sa păstrată permitea, ea se folosea în continuare. Nicovale amenajate pe metapodii, tibia, maxilare, coxal etc. de bovine şi cal au fost semnalate recent pe teritoriul României; este cazul pieselor descoperite la Histria-Basilica extra muros şi Basilica cu criptă („Florescu"), jud. Constanţa7 şi Chitila, jud. Ilfov8. Acestea constituie şi analogiile pieselor analizate cu acest prilej. O menţiune specială se cuvine făcută asupra piesei amenajate pe segment de ax de corn de cerb (DRS 4), datorită rarităţii folosirii acestei materii prime; piese similare se cunosc de la Histria-Basilica cu criptă („Florescu")9 - piesă pe segment de ax; Saharna Nouă, Republica Moldova - piesă pe segment de rază10. Pentru alte regiuni ale Europei şi Africa de N, cunoaştem din literatura de specialitate avută la dispoziţie zeci de piese, unele dintre ele datate în epoca elenistică şi romană (sec. V î.e.n. - V e.n.), descoperite în cetăţile greceşti din Bazinul Mării Negre (Olbia, Neapolis, Thanagoria), aşezările scito-greceşti şi getice din regiunile N-pontice11, altele datate între sec. X - XVIII, cunoscute în situri din Bazinul Mediteranean (Franţa, Spania, Portugalia, Nul Africii)12. Ele au fost considerate, de-a lungul timpului, polizoare pentru fasonarea ţesăturilor, a pieilor, a pietrei sau a lemnului (cazul pieselor descoperite în regiunile N-pontice sau al unora dintre cele vest-europene) sau chiar suporturi pentru o „scriere necunoscută" geto-dacică (cazul pieselor de la Chitila). Rezolvarea definitivă recentă a problemei rolului funcţional al acestor artefacte „enigmatice" (acela de nicovale pentru dinţarea secerilor) a beneficiat de observaţii asupra comportamentului tehnologic în mediul etnografic iberic; astfel, s-a putut realiza reconstituirea exactă a etapelor de fabricare şi utilizare prin recurgerea la studiile experimentale13. Urmele de utilizare pe care aceste artefacte le păstrează sunt identice sau foarte apropiate morfologic cu/de cele descoperite la Durostorum, datorită rolului identic de nicovale pentru dinţarea tăişului secerilor de fier. Lotul artefactelor IMDA descoperite la Durostorum prezentat cu acest prilej contribuie, în mod specific, la completarea repertoriului descoperirilor şi a datelor referitoare la activităţile meşteşugăreşti diverse aferente etapei de locuire din sec. al II-lea - al III-lea e.n., prin documentarea existenţei probabile a unuia sau mai multor ateliere de prelucrare a materiilor dure animale, ca şi a atelierelor de fierărie, în care se produceau şi se reparau seceri. Analiza nicovalelor de os (piese relativ rare, nestudiate sistematic până acum - ne referim la cele provenind din siturile de pe teritoriul României) atinge o problematică unică şi complexă privind paleoeconomia şi tehnologia antică şi interferenţa diverselor tipuri de industrii - în cazul dat, cea a fierului şi cea a materiilor dure animale, respectiv metalurgia fierului, prelucrarea materiilor dure animale şi tehnicile agrare de recoltare. Repertoriul care urmează etalează datele privind artefactele analizate: indicativ; contextul descoperirii - coordonate stratigrafice; stare de conservare; subtip; descriere; morfometrie (L tot./L; lăţ./gros./diam. extremităţilor şi al PM; lungimea PA pe fiecare faţă; lăţ. maximă/minimă PA pe fiecare faţă; dimensiunile sunt indicate în mm); indicativele sunt provizorii. DRS 1 - Inv. 46000. Cercetări sistematice Dan Elefterescu. S II C. Datare: sec. al II-lea e.n.14. Metapod de vită (Bos taurus) - metatars stâng, exemplar adult. Din piesă se păstrează un fragment distal, fracturat în vechime, foarte probabil în timpul utilizării. Urme de exfoliere şi coroziune; depuneri de oxid de mangan şi de sediment aderent - concreţiuni nisipoase. Urme de impact oblice, bine marcate spre ED (anatomică), rezultate prin aplicarea unor lovituri cu tăişul unui topor sau secure. Nicovală dublă; amenajarea a două feţe ale metapodului. Debitajul: etapă tehnică absentă. Fasonarea: eliminarea reliefului condililor epifizari pe ambele feţe (anterioară-dorsală şi posterioară-palmară) şi amenajarea plană a feţelor diafizare (anterioară-dorsală şi posterioară-palmară) prin PD/C oblică/razantă cu ajutorul toporului sau securii şi Aa/Ao cu raşpelul sau cu polizorul litic (gresie). Pe aceste feţe se păstrează şiruri scurte, rectilinii, uneori suprapuse, formate din impresiuni (alveole mici triunghiulare alungite, cu lungimea de cca. 2-3 mm şi lăţimea maximă de 0,5-1 mm), dispuse transversal şi oblic faţă de axul lung al piesei. Nu se observă urme de reamenajare. Etapele biografiei tehnologice a piesei: 1. amenajarea PA pe faţa dorsală (1); 2. utilizare; 3. fracturare pe faţa dorsală; 4. amenajarea PA pe faţa laterală (2); 5. utilizare; 6. abandon. Morfometria: L 155; lăţ./gros. ED 29/27; lăţ./gros. PM actuală 23/13; lungimea PA pe faţa dorsală 140; lungimea PA pe faţa dorsală 130; lăţ. maximă/minimă PA pe faţa dorsală 24/9; lăţ. maximă/minimă PA pe faţa laterală 16/14. DRS 2 - Fără nr. inv. Plajă, passim. Periegheză Dan Elefterescu, 2008. Datare probabilă: sec. al II-lea - al III-lea e.n. Metapod de vită (Bos taurus) - metatars drept, exemplar adult. Piesă fragmentară; lipseşte PD, fracturată în vechime, probabil în timpul utilizării şi recent; idem două mici sectoare pe faţa palmară, la PM. Depuneri dense de oxid de mangan. Nicovală dublă; amenajarea a două feţe ale metapodului. Debitajul: etapă tehnică absentă. Fasonarea: amenajarea plană a feţelor diafizare (anterioară-dorsală şi posterioară-palmară) prin Aa/Ao. Pe aceste feţe se păstrează şiruri lungi, rectilinii, uneori suprapuse, formate din impresiuni (alveole mici triunghiulare alungite, cu lungimea de cca. 2-3 mm şi lăţimea maximă de 0,5-1 mm), dispuse oblic faţă de axul lung al piesei. Urme de reamenajare pe ambele feţe prin Aa/Ao. Etapele biografiei tehnologice a piesei: 1. amenajarea PA pe faţa plantară (1); 2. utilizare; 3. reamenajare; 4. reutilizare; 5. fracturare parţială pe PM - faţa plantară; 6. amenajarea PA pe faţa dorsală (2); 7. utilizare; 8. reamenajare; 9. reutilizare; 10. abandon. Morfometria: L 171; lăţ./gros. EP 65/38; ED actuală 46/19; lăţ./gros. PM 37,5/20; lungimea PA pe faţa plantară 99; lungimea PA pe faţa dorsală 110; lăţ. maximă/minimă PA pe faţa plantară 42/31; lăţ. maximă/minimă PA pe faţa dorsală 31/12. DRS 3 - Fără nr. inv. Cercetări sistematice Dan Elefterescu, 2009. S II C, G 41. Datare: sec. al II-lea e.n. Groapă menajeră aflată într-o zonă de margine a aşezării, folosită pentru extragerea lutului. Din inventarul complexului făceau parte: fragmente de vase ceramice; numeroase fragmente de corpuri costale de bovine şi ovicaprine, în curs de prelucrare; numeroase fragmente de creuzete; fragmente de tipare (în majoritate pentru turnarea fibulelor); bucăţi de tablă din bronz. Astfel, se poate susţine ipoteza după care materialul provine din curăţarea/reamenajarea unui atelier metalurgic. În complex au mai apărut două monede (Marcus Aurelius; Antoninus Pius; determinări făcute de Mihai Dima). Complexul, ca şi urmele din întreaga zonă (carieră de lut-platformă pentru depozitarea resturilor diverse) se datează în perioada de început a aşezării (sec. al II-lea e.n.). Tibia de vită (Bos taurus) - tibia dreaptă, exemplar adult. Piesă întreagă; PP a fost fracturată în vechime, probabil pentru extragerea măduvei. Depuneri dense de oxid de mangan şi de sediment aderent - concreţiuni nisipoase. Nicovală dublă; amenajarea a două feţe ale tibiei. Debitajul: etapă tehnică absentă. Fasonarea: amenajarea plană a feţelor diafizare (anterioară-cranială şi posterioară-caudală) prin PD/C şi Ra cu ajutorul unei lame metalice (probabil de cuţit). Pe aceste feţe se păstrează şiruri lungi, rectilinii, uneori suprapuse, formate din impresiuni (alveole mici triunghiulare alungite, cu lungimea de cca. 2-3 mm şi lăţimea maximă de 0,5-1 mm), dispuse oblic faţă de axul lung al piesei. Urme de reamenajare pe faţa cranială (1) prin Ra. Etapele biografiei tehnologice a piesei: 1. amenajarea PA pe faţa cranială (1); 2. utilizare; 3. reamenajare; 4. reutilizare; 5. amenajarea PA pe faţa caudală (2); 6. utilizare; 7. abandon. Morfometria: L tot. 216; lăţ./gros. EP actuală 39/37; ED 69/44; lăţ./gros. PM 41/26,5; lungimea PA pe faţa cranială 140; lungimea PA pe faţa caudală 75; lăţ. maximă/minimă PA pe faţa cranială 35/33; lăţ. maximă/minimă PA pe faţa caudală 35/25. DRS 4 - Inv. 34786. Cercetări de salvare Dan Elefterescu, 1988. G 21. Datare: a doua jumătate a sec. al II-lea - prima jumătate a sec. al III-lea e.n.15. Groapă menajeră; din inventarul acesteia s-au recuperat monede emise la: Nicopolis (Septimius Severus, Caracalla Augustus); Philippopolis (Commodus); Nicae (Septimius Severus, Caracalla Augustus); Marcianopolis (Macrin, Diadumenian, Elagabal)16. Corn de cerb (Cervus elaphus) - segment de ax stâng, recoltat de pe segmentul bazal, între raza 2 şi raza 3; exemplar adult. Piesă întreagă. Exfolieri, coroziune, depuneri superficiale de oxid de mangan. Nicovală triplă; amenajarea a trei suprafeţe ale axului. Debitajul: extragerea segmentului de ax prin TT cu ferăstrăul. Fasonarea: amenajarea quasi-plană a suprafeţelor axului (laterală; mediană; posterioară-caudală) prin PD/C oblică/razantă şi Ra cu ajutorul unei lame metalice (probabil de cuţit). Faţa caudală (3) a fost amenajată pe două planuri. Pe feţele laterală şi mediană se păstrează şiruri lungi, rectilinii, uneori suprapuse, formate din impresiuni (alveole mici triunghiulare alungite, cu lungimea de cca. 2-3 mm şi lăţimea maximă de 0,5-1 mm), dispuse oblic faţă de axul lung al piesei. Urme de reamenajare dublă prin Ra pe faţa mediană (1) şi caudală (3) şi reamenajare unică pe faţa laterală (2). Faţa caudală (3) nu a mai fost utilizată după a doua reamenajare, piesa fiind abandonată. Etapele biografiei tehnologice a piesei: 1. amenajarea PA pe faţa mediană (1); 2. utilizare; 3. reamenajare 1; 4. reutilizare; 5. reamenajare 2; 6. reutilizare; 7. amenajarea PA pe faţa laterală (2); 8. utilizare; 9. reamenajare; 10. reutilizare; 11. amenajarea PA pe faţa caudală (2); 12. utilizare; 13. reamenajare 1; 14. reutilizare; 15. reamenajare 2; 16. abandon. Morfometria: L tot. 126; diam. EP 51/46; diam. ED 51/42; diam. PM 43/41; lungimea PA pe faţa mediană 119; lungimea PA pe faţa laterală 120; lungimea PA pe faţa caudală 120; lăţ. maximă/minimă PA pe faţa mediană 35/25; lăţ. maximă/minimă PA pe faţa laterală 25/20; lăţ. maximă/minimă PA pe faţa caudală 25/20. Abrevieri în text: Aa = abraziune axială; Ao = abraziune oblică; diam. = diametru; DN = Drumul naţional; DRS = Durostorum; ED = extremitatea distală; EP = extremitatea proximală; G = groapa; gros. = grosimea; L = lungimea; L tot. = lungimea totală; MP = metapod; PA = partea activă; PD = partea distală; PD/C = percuţie directă/cioplire; PM = partea mezială; PP = partea proximală; Ra = raclaj axial; S = secţiunea; TT = tăiere transversală.

Bibliografie:

I. D. Arginteanu, Pe ruinele Durostorului, Conferinţă, Silistra, 1920, Călăraşi.


T. Arnăut, Data about a category of bone tools with the function of polishing and shaping, Thracia 17, p. 295-305.
A. Bălăşescu, V. Radu, C. Nicolae, Fauna de la Chitila-„Fermă". Studiu arheozoologic preliminar, Bucureşti. Materiale de istorie şi muzeografie, 17, 2003, p. 3-10.
C. Beldiman, I. A. Achim, D.-M. Sztancs, Artefacte din materii dure animale descoperite la Istria - Basilica cu criptă („Florescu"), Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu", Giurgiu 12 (sub tipar).
C. Beldiman, V. Rusu-Bolindeţ, A. Bădescu, D.-M. Sztancs, Artefacte din materii dure animale descoperite la Istria - Sectorul Basilica extra muros (II), Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu", Giurgiu 11, 2008, p. 117-128.
C. Beldiman, V. Rusu-Bolindeţ, A. Bădescu, D.-M. Sztancs, Istria - Sectorul Basilica extra muros. Artefacte din materii dure animale descoperite în campaniile 2001-2004, Materiale SN 4, p. 39-61; http://www.instarhparvan.ro/ pagini%20institutimag%20luccru/ reviste%20pdf/ mca2008/ 03.pdf.
C. Beldiman, V. Rusu-Bolindeţ, D.-M. Sztancs, Artefacte din materii dure animale descoperite la Istria - Sectorul Basilica extra muros, Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu", Giurgiu 10, 2007, p. 181-190.
C. Beldiman, D.-M. Sztancs, Istria, Sector: Basilica extra muros. Industria materiilor dure animale, CCA 2007, p. 200-202.
C. Beldiman, D.-M. Sztancs, Capidava. Industria materiilor dure animale, CCA 2007, p. 108-112.
C. Beldiman, D.-M. Sztancs, Istria, Sector: Basilica extra muros. Industria materiilor dure animale, CCA 2009, p. 129.
C. Beldiman, D.-M. Sztancs, Istria, Sector: Basilica cu criptă („Florescu"). Industria materiilor dure animale, CCA 2009,p. 131.
C. Beldiman, D.-M. Sztancs, Skeletal technologies, metalworking and wheat harvesting: ancient bone and antler anvils for manufacturing toothed iron sickles discovered in Romania, în B. Kufel, J. Baron, M. Diakowski (eds.), 7th Meeting of the Worked Bone Research Group/ICAZ, September 1 st-7th 2009, Abstracts, Poster Session, Institute of Archaeology, Wrocław University, Wrocław, p. 3-5; http://www.wbrg-wroclaw.com/abstrakty.pdf.
C. Beldiman, D.-M. Sztancs, V. Rusu-Bolindeţ, I.A. Achim, D. Elefterescu, A. Bădescu, Humanizing the animal world by technology in Antiquity: ancient bone and antler anvils for manufacturing toothed iron sickles discovered in Romania, în D. Murariu, C. Adam, G. Chişamera, E. Iorgu, L. O. Popa, O. P. Popa (eds.), Annual Zoological Congress of „Grigore Antipa" Museum, Book of Abstracts, „Grigore Antipa" National Museum of National Sciences, Bucureşti, p. 124.
V. Boroneanţ, Câteva oseminte de cal ornamentate descoperite la Chitila-„Fermă", Bucureşti. Materiale de istorie şi muzeografie 17, 2003, p. 11-25.
V. Boroneanţ, Câteva oseminte de cal ornamentate descoperite la Chitila-„Fermă", Bucureşti. Materiale de istorie şi muzeografie 18, 2004, p. 4-19 (articol identic celui publicat în vol. 17).
V. Boroneanţ, Scrierea pe oase - o scriere necunoscută identificată în săpăturile arheologice de la Chitila, Bucureşti. Materiale de istorie şi muzeografie, 19, p. 12-35.
F. Briois, F. Poplin, I. Rodet-Belarbi, Aiguisoirs, polissoirs médiévaux en os (XIe-XIVe s.) dans le Sud-Ouest de la France, Archéologie du Midi Médiéval 15, 1995, p. 197-213.
M. Dima, D. Elefterescu, Monnaies de Durostorum-Ostrov (4e siècle av. J.-C. - 6e siècle après .J.-C.), Collection Moneta 88, Wetteren.
D. Elefterescu, Statuete votive din plumb de la Durostorum, Pontica 37-38, 2005, p. 204-205.
D. Elefterescu, Obiecte din os de la Durostorum (I), Pontica 41, 2008, p. 219-297.
D. Elefterescu, Obiecte din os de la Durostorum (II), 2009, manuscris.
D. Elefterescu, Amulete de tip „Măciuca lui Hercule" (Herkuskeule) descoperite la Durostorum, Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu", Giurgiu, 12, 2009 (sub tipar).
M. Nadal Esteban, E. Roure Carbonell, Saw-toothed sickles and bone anvils: a medieval technique from Spain, Antiquity 78, 2004, 301, p. 637-646.
M. Moreno-Garcia, C. M. Pimenta, P. M. López Aldana, A. Pajuelo Pando, The Signature of a Blacksmith on a Dromedary Bone from Islamic Seville (Spain), Archaeofauna 16, 2007, p. 193-202.
M. Moreno-Garcia, C. M. Pimenta, J. P. Ruas, Safras em osso para picar foicinhas de gume serrilhado… a sua longa história!, Revista Portuguesa de Arqueologia 8, 2, 2005, p. 571-627.
Cr. Muşeţeanu (în colaborare cu Dan Elefterescu), Ateliere ceramice romane de la Durostorum, Bucureşti, 2003.
B. G. Peters, Kostoreznoe delo v antičnyh gosudarstvah Severnogo Pričernomor’ja, Moskva, 1986.
F. Poplin, Des os supports à denter les faucilles: une longue histoire technologique dans le bassin de la Méditerranée et de la mer Noir, Bulletin de la Société des Antiquaires de France, 2007, p. 215-221.
F. Poplin, Des faucilles de silex sur andouillers de cerf de Çatal Hüyük (Turquie) aux faucilles de fer dentées sur metapodes de boeuf de Montaillou (Occitanie): une histoire de longue durée à travers l'espace méditerranéen, în I. Sidéra, E. David, A. Legrand (eds.), 6th Meeting of the Worked Bone Research Group/ICAZ, August 27th -31st 2007, Abstracts, Maison de l’Archéologie et de l’Ethnologie René Ginouvès, Université Paris X-Nanterre, Paris, p. 9, rezumatul nr. 20; http://www.wbrg.net /images /stories /abstracts_paris_2007.pdf.
I. Rodet-Belarbi, M. Esteban Nadal, V. Forest, Des aiguissoirs/polissoirs aux enclumes en os: l’historiographie des os piquetés, Archéologie Médiévale 37, 2007, p. 157-167.
S. A. Semenov, Prehistoric Technology. An Experimental Study of the Oldest Tools and Artefacts from Traces of Manufacture and Wear, Second edition, Bath-Somerset, 1970.

Note Bibliografice:

1. Cercetările au fost efectuate de Dan Elefterescu - Elefterescu 2005; Elefterescu 2008; Elefterescu 2009a; Elefterescu 2009b; Dima, Elefterescu 2009.


2. Aşezarea este cunoscută în literatura de specialitate încă din primele decenii ale sec. al XX-lea - Arginteanu 1920; Culică 1978, p. 113; Muşeţeanu 2003, p. 14-15.
3. Semenov 1970; Peters 1986; Arnăut 2007; Briois, Poplin, Rodet-Belarbi 1997; Esteban Nadal, Carbonell Roure 2004; Rodet-Belarbi, Esteban Nadal, Forest 2007; Moreno-Garcia, Pimenta, Ruas 2005; Moreno-Garcia, Pimenta, López Aldana, Pajuelo Pando 2007 - toate cu bibliografia; Poplin 2007a; Poplin 2007b.
4. Beldiman, Sztancs 2007a; Beldiman, Rusu-Bolindeţ, Sztancs 2007; Beldiman, Rusu-Bolindeţ, Bădescu, Sztancs 2008a; Beldiman, Rusu-Bolindeţ, Bădescu, Sztancs 2008b; Beldiman, Sztancs 2009a; Beldiman, Sztancs 2009b; Beldiman, Sztancs 2009c; Beldiman, Sztancs, Rusu-Bolindeţ, Achim, Elefterescu, Bădescu 2009; Beldiman, Achim, Sztancs 2009.
5. Datele asupra nicovalelor din materii dure animale pentru dinţarea secerilor ne-au fost puse la dispoziţie recent de dr. François Poplin (Muséum National d’Histoire Naturelle, Paris); domnia sa studiază, de peste trei decenii această complexă problematică; îi adresăm mulţumirile noastre şi cu ocazia prezentă.
6. Briois, Poplin, Rodet-Belarbi 1997; Esteban Nadal, Carbonell Roure 2004; Rodet-Belarbi, Esteban Nadal, Forest 2007; Moreno-Garcia, Pimenta, Ruas 2005; Moreno-Garcia, Pimenta, López Aldana, Pajuelo Pando 2007 - toate cu bibliografia; Poplin 2007a; Poplin 2007b.
 Contribuţiile drd. Diana-Maria Sztancs la realizarea prezentei lucrări (aspecte metodologice ale studiului IMDA; analiza microscopică a pieselor; alimentarea bazei de date; identificarea şi organizarea referinţelor bibliografice) se înscriu în programul de pregătire pentru doctorat iniţiat în 2007 la Universitatea „Lucian Blaga" din Sibiu, Şcoala Doctorală („Investeşte în oameni! PROIECT FINANŢAT DIN FONDUL SOCIAL EUROPEAN ID proiect: 7706. Titlul proiectului: „Creşterea rolului studiilor doctorale şi a competitivităţii doctoranzilor într-o Europă unită", Universitatea „Lucian Blaga" din Sibiu, B-dul Victoriei Nr. 10. Sibiu. Uniunea Europeană/ Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale AMPOS DRU/ Fondul Social European POS DRU 2007-2013/ Instrumente structurale 2007-2013/ Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării OI POS DRU").
7. Beldiman, Sztancs 2007a; Beldiman, Rusu-Bolindeţ, Sztancs 2007; Beldiman, Rusu-Bolindeţ, Bădescu, Sztancs 2008a; Beldiman, Rusu-Bolindeţ, Bădescu, Sztancs 2008b; Beldiman, Sztancs 2009a; Beldiman, Sztancs 2009b; Beldiman, Sztancs 2009c; Beldiman, Sztancs, Rusu-Bolindeţ, Achim, Elefterescu, Bădescu 2009.
8. Bălăşescu, Radu, Nicolae 2003; Boroneanţ 2003; Boroneanţ 2004; Boronean 2005; Beldiman, Sztancs 2009c; Beldiman, Sztancs, Rusu-Bolindeţ, Achim, Elefterescu, Bădescu 2009.
9. Beldiman, Sztancs 2009c; Beldiman, Sztancs, Rusu-Bolindeţ, Achim, Elefterescu, Bădescu 2009; Beldiman, Achim, Sztancs 2009.
10. Arnăut 2007, p. 302, fig. 1/3.
11. Semenov 1970, p. 186-188, fig. 100-102; Peters 1986, p. 162-163, pl. III/1-11; Arnăut 2007.
12. Briois, Poplin, Rodet-Belarbi 1997; Esteban Nadal, Carbonell Roure 2004; Rodet-Belarbi, Esteban Nadal, Forest 2007; Moreno-Garcia, Pimenta, Ruas 2005; Moreno-Garcia, Pimenta, López Aldana, Pajuelo Pando 2007 - toate cu bibliografia; Poplin 2007a; Poplin 2007b.
13. Esteban Nadal, Carbonell Roure 2004; Moreno-Garcia, Pimenta, Ruas 2005.
14. Elefterescu 2009a; Beldiman, Sztancs 2009c; Beldiman, Sztancs, Rusu-Bolindeţ, Achim, Elefterescu, Bădescu 2009; Beldiman, Achim, Sztancs 2009.
15. Supra, nota 14.
16. Dima, Elefterescu 2009, nr. 427, 430, 438, 518, 547, 685, 707.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO