Instituții și
Persoane implicate:
| Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
|---|
| Boeva-Kanceva |
Dragomira |
participant |
Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Muşeţeanu |
Crişan |
responsabil |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Apostol |
Virgil |
participant |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bâltâc |
Adela |
participant |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Damian |
Paul |
participant |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Paraschiv-Grigore |
Eugen Marius |
participant |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Paraschiv-Grigore |
Ioana |
participant |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
În campania 20101 au continuat cercetările în Sectorul I Thermae, având ca obiective principale surprinderea unor detalii constructive legate de cele două edificii identificate aici, mai ales privind limita de E a edificiului termal şi limita de N a edificiului nr. 3. Cercetarea s-a efectuat, astfel, în unele suprafeţe deschise în anii anteriori în zona de E a sitului (C17, C19–20), precum şi prin demontarea unui martor stratigrafic dintre suprafeţele C8 şi C20.
Edificiul termal2
Cercetarea s-a concentrat pe zona estică a edificiului, pentru surprinderea unor detalii constructive ale limitei de E, mai ales în vederea evidenţierii joncţiunilor dintre aceasta cu limita nordică (caseta C17, zidurile Z213 şi Z364), respectiv cu cea sudică (caseta C20, zidurile Z21 şi Z75). Deşi cercetarea în caseta C17 a atins cota6 de –2,12 m, nu s-a putut surprinde intersecţia zidurilor Z21 cu Z36, deoarece zona demantelării este foarte mare, însă s-a constatat foarte clar că, după demantelarea zidurilor, s-a practicat o „nivelare” cu lut galben, bine bătătorit, în vederea amenajării spaţiului respectiv pentru alte destinaţii, care nu au legătură directă cu edificiul termal. Amintim aici un canal colector7 al apelor menajere şi traseul a două conducte de apă potabilă8, precum şi alte complexe a căror utilitate nu poate fi precizată în stadiul actual al cercetării. Investigaţiile din caseta C20 au pus clar în evidenţă că zona de aici este exterioară edificiului termal, fiind surprinse doar un strat de dărâmătură şi material arheologic divers. La demontarea martorului dintre casetele C20 şi C8, s-au putut surprinde şi detaliile joncţiunii dintre zidul limită de E (Z21) şi cel de S (Z7), însă şi aceasta doar prin amprenta lăsată, deoarece şi aceste ziduri au fost demantelate încă din antichitate.
Edificiul nr. 39
Cercetările indică faptul că acest edificiu se dezvoltă mult spre N (suprafaţa actuală cercetată 390 m2), deoarece traseul zidului Z4010 a fost surprins pe toată lăţimea casetei C19, continuând în profilul de N. Cel mai probabil, zidul Z40 mărgineşte spre E porticul identificat în această zonă11. În interiorul acestui portic, la o distanţă de 1,53 m E de baza de coloană identificată anterior12 şi adosat la zidul Z40, a fost cercetat un bazin de formă aproximativ pătrată (1,96 × 2,02 m, cu o adâncime de 0,37–0,55 m), construit din cărămizi (cele mai multe de 37 × 28 cm) legate cu mortar hidrofug. Pereţii interiori sunt căptuşiţi cu acelaşi tip de mortar (opus signinum). Aproximativ pe centrul bazinului se află încastrată o piatră de calcar (39 × 27 cm), cu o scobitură dreptunghiulară în centru. În stadiul actual al cercetării, nu se poate spune care este funcţionalitatea acestui bazin. Edificiul pare a se dezvolta şi spre E, deoarece a fost surprins şi cercetat un nou zid (Z4513), perpendicular pe zidul Z40, ceea ce poate sugera existenţa unei altei încăperi/anexă spre zona de NE a edificiului nr. 3. Observaţiile in situ, stratigrafia şi materialele arheologice descoperite întăresc ipotezele formulate anterior de către noi, legate de succesiunea cronologică a celor două edificii, respectiv cel termal şi edificiul nr. 3. Totodată, aduc noi argumente pentru datarea acestuia din urmă la sfârşitul sec. al III-lea şi începutul sec. al IV-lea. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Note:
1. 1. Despre problematica anticului Durostorum, vezi Paul Damian, Adela Bâltâc, The Civil Roman Settlement at Ostrov – Durostorum, în Acts of the International Colloquium Important Sites from the Pre-Roman and Roman Time on the Lower Danube Valley (4th century BC–4th century AD), Istros XIV, p. 61–70; pentru cercetările anterioare de la Ostrov (Durostroum) punctul Ferma 4, vezi CCA 2010, p. 132 şi nota 1.2. Despre acest edificiu, vezi CCA 2010, p. 132 şi nota 2.3 Detalii despre acest zid, vezi CCA 2009, p. 159 cu nota 2 şi CCA 2010, p. 132.4 Despre acest zid, vezi CCA 2010, p. 132 cu nota 4.5. Detalii despre acest zid, vezi CCA 2002, p. 224, denumit, atunci provizoriu, zidul de sud.6. Cotele sunt realizate cu nivela optică Stanley, din punctul zero al şantierului.7. Pentru acesta, vezi CCA 2009 (= Valachica 21–22, 2008–2009), p. 159.8. Pentru aceste conducte, vezi CCA 2010, p. 132 inclusiv notele 5–6.9. Despre acest edificiu, vezi CCA 2010, p. 132 cu nota 8.10. Despre acest zid, vezi CCA 2008, p. 213 şi nota 18. Dimensiuni actuale: Lcercetat = 6,60 m, l = 0,65 m. 11. Pentru descrierea acestui portic, vezi CCA 2010, p. 132 şi notele 11–14. 12. Pentru această bază, vezi CCA 2010, p. 132 şi notele 11–12.13. Zid orientat E–V, construit din pietre şi cărămizi legate cu mortar alb (fin, cu nisip şi pietricele), cercetat pe o L = 5,10 m, h max. păstrat = 0,55 m şi l = 0,70 m. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
CC BY-SA 4.0 