.
Ostrov | Judeţ: Constanţa | Punct: Ferma 4 | Anul: 2010
Anul:
2010
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade:
Epoca romană timpurie;
Epoca romană
Categorie:
Alimentare cu apă şi drenaj;
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit:
Locuire militară
Județ:
Constanţa
Localitate:
Ostrov
Comuna:
Ostrov
Punct:
Ferma 4
Toponim:
Durostorum
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Apostol Virgil Muzeul Naţional de Istorie a României
Bâltâc Adela Muzeul Naţional de Istorie a României
Boeva-Kanceva Dragomira Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi
Damian Paul Muzeul Naţional de Istorie a României
Muşeţeanu Crişan responsabil Muzeul Naţional de Istorie a României
Paraschiv-Grigore Eugen Marius Muzeul Naţional de Istorie a României
Paraschiv-Grigore Ioana Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN:
Raport:

În campania 20101 au continuat cercetările în Sectorul I Thermae, având ca obiective principale surprinderea unor detalii constructive legate de cele două edificii identificate aici, mai ales privind limita de E a edificiului termal şi limita de N a edificiului nr. 3. Cercetarea s-a efectuat, astfel, în unele suprafeţe deschise în anii anteriori în zona de E a sitului (C17, C19–20), precum şi prin demontarea un...ui martor stratigrafic dintre suprafeţele C8 şi C20. Edificiul termal2 Cercetarea s-a concentrat pe zona estică a edificiului, pentru surprinderea unor detalii constructive ale limitei de E, mai ales în vederea evidenţierii joncţiunilor dintre aceasta cu limita nordică (caseta C17, zidurile Z213 şi Z364), respectiv cu cea sudică (caseta C20, zidurile Z21 şi Z75). Deşi cercetarea în caseta C17 a atins cota6 de –2,12 m, nu s-a putut surprinde intersecţia zidurilor Z21 cu Z36, deoarece zona demantelării este foarte mare, însă s-a constatat foarte clar că, după demantelarea zidurilor, s-a practicat o „nivelare” cu lut galben, bine bătătorit, în vederea amenajării spaţiului respectiv pentru alte destinaţii, care nu au legătură directă cu edificiul termal. Amintim aici un canal colector7 al apelor menajere şi traseul a două conducte de apă potabilă8, precum şi alte complexe a căror utilitate nu poate fi precizată în stadiul actual al cercetării. Investigaţiile din caseta C20 au pus clar în evidenţă că zona de aici este exterioară edificiului termal, fiind surprinse doar un strat de dărâmătură şi material arheologic divers. La demontarea martorului dintre casetele C20 şi C8, s-au putut surprinde şi detaliile joncţiunii dintre zidul limită de E (Z21) şi cel de S (Z7), însă şi aceasta doar prin amprenta lăsată, deoarece şi aceste ziduri au fost demantelate încă din antichitate. Edificiul nr. 39 Cercetările indică faptul că acest edificiu se dezvoltă mult spre N (suprafaţa actuală cercetată 390 m2), deoarece traseul zidului Z4010 a fost surprins pe toată lăţimea casetei C19, continuând în profilul de N. Cel mai probabil, zidul Z40 mărgineşte spre E porticul identificat în această zonă11. În interiorul acestui portic, la o distanţă de 1,53 m E de baza de coloană identificată anterior12 şi adosat la zidul Z40, a fost cercetat un bazin de formă aproximativ pătrată (1,96 × 2,02 m, cu o adâncime de 0,37–0,55 m), construit din cărămizi (cele mai multe de 37 × 28 cm) legate cu mortar hidrofug. Pereţii interiori sunt căptuşiţi cu acelaşi tip de mortar (opus signinum). Aproximativ pe centrul bazinului se află încastrată o piatră de calcar (39 × 27 cm), cu o scobitură dreptunghiulară în centru. În stadiul actual al cercetării, nu se poate spune care este funcţionalitatea acestui bazin. Edificiul pare a se dezvolta şi spre E, deoarece a fost surprins şi cercetat un nou zid (Z4513), perpendicular pe zidul Z40, ceea ce poate sugera existenţa unei altei încăperi/anexă spre zona de NE a edificiului nr. 3. Observaţiile in situ, stratigrafia şi materialele arheologice descoperite întăresc ipotezele formulate anterior de către noi, legate de succesiunea cronologică a celor două edificii, respectiv cel termal şi edificiul nr. 3. Totodată, aduc noi argumente pentru datarea acestuia din urmă la sfârşitul sec. al III-lea şi începutul sec. al IV-lea.

English Abstract:

In the campaign 2010 (for ancient Durostorum and previous research on this site, see note 1) we have resumed research in Sector I Thermae, aiming at discovering details concerning the two buildings identified there. We focused especially on the eastern limits for the baths complex, as well as on the north limit for the Building no. 3.
The baths complex (see note 2). Eastward investigations have brought new details about the eastern and northern limits of the buildings. We also discovered that, after these limiting walls were dismantled, the area was levelled with a layer of yellow clay in order to prepare it for new building activities.
Building no. 3 (see n. 8). The investigations brings new details about the eastern limits of the building and new evidence about the portico which is at the north. New information was obtained on the building’s extension north-eastwards. A rectangular basin made of bricks bound with waterproof mortar was also discovered there.

Note Bibliografice:

1. Despre problematica anticului Durostorum, vezi Paul Damian, Adela Bâltâc, The Civil Roman Settlement at Ostrov – Durostorum, în Acts of the International Colloquium Important Sites from the Pre-Roman and Roman Time on the Lower Danube Valley (4th century BC–4th century AD), Istros XIV, p. 61–70; pentru cercetările anterioare de la Ostrov (Durostroum) punctul Ferma 4, vezi CCA 2010, p. 132 şi nota 1.


2. Despre acest edificiu, vezi CCA 2010, p. 132 şi nota 2.
3 Detalii despre acest zid, vezi CCA 2009, p. 159 cu nota 2 şi CCA 2010, p. 132.
4 Despre acest zid, vezi CCA 2010, p. 132 cu nota 4.
5. Detalii despre acest zid, vezi CCA 2002, p. 224, denumit, atunci provizoriu, zidul de sud.
6. Cotele sunt realizate cu nivela optică Stanley, din punctul zero al şantierului.
7. Pentru acesta, vezi CCA 2009 (= Valachica 21–22, 2008–2009), p. 159.
8. Pentru aceste conducte, vezi CCA 2010, p. 132 inclusiv notele 5–6.
9. Despre acest edificiu, vezi CCA 2010, p. 132 cu nota 8.
10. Despre acest zid, vezi CCA 2008, p. 213 şi nota 18. Dimensiuni actuale: Lcercetat = 6,60 m, l = 0,65 m.
11. Pentru descrierea acestui portic, vezi CCA 2010, p. 132 şi notele 11–14.
12. Pentru această bază, vezi CCA 2010, p. 132 şi notele 11–12.
13. Zid orientat E–V, construit din pietre şi cărămizi legate cu mortar alb (fin, cu nisip şi pietricele), cercetat pe o L = 5,10 m, h max. păstrat = 0,55 m şi l = 0,70 m.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO