Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Apostol | Virgil | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
Bâltâc | Adela | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
Damian | Paul | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
Paraschiv-Grigore | Eugen Marius | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
Paraschiv-Grigore | Ioana | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
Ştirbulescu | Christina | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Cercetările din campania 20121 au continuat în sectorul I Thermae, având ca obiective generale stabilirea relaţiei dintre cele două edificii identificate anterior, precum şi surprinderea limitelor nordice ale edificiului nr. 3. Astfel, cercetarea s-a efectuat în suprafeţele deja deschise în anii precedenţi, respectiv în suprafeţele C 19 şi C 21, precum şi prin deschiderea unei noi suprafeţe (C 22). Edificiul... termal2 Cercetarea s-a concentrat în zona nord-estică a edificiului, pentru surprinderea unor detalii constructive legate atât de limita de est a edificiului termal, precum şi a relaţiei dintre acesta şi edificiul nr. 3. Totodată, a continuat cercetarea complexelor apărute în zonă după dezafectarea acestei părţi3 a edificiului termal, cum ar fi traseul conductelor (care continuă spre nord4) şi o groapă menajeră (G19), apărută, cel mai probabil odată cu demantelarea zidurilor edificiului termal (Z21 şi Z36). Este de menţionat faptul că G19 a oferit un bogat material arheologic (material numismatic, obiecte de podoabă, material ceramic divers, obiecte din sticlă etc.). Edificiul nr. 35 Cercetările din acest an au pus în evidenţă faptul că atât porticul6, cât şi anexa7 de est a edificiul nr. 3 continuă spre nord, nefiind surprinsă încă limita nordică a acestei clădirii. Astfel, în suprafaţa nou deschisă au fost surprinse traseele zidurilor Z408 şi Z469, precum şi o porţiune dintr-o nouă bază de coloană10 din portic. A continuat cercetarea gropilor menajere identificate la est de portic şi anexa edificiului nr. 3, cel mai probabil gropi de extragere a lutului pentru edificiul termal ulterior umplute cu resturi menajere. Aşa cum era de aşteptat, aceste complexe au oferi un bogat material arheologic (diverse şi variate forme ceramice, opaiţe, obiecte din metal şi os, monede etc.), aflate în curs de prelucrare. Datele furnizate de cercetările arheologice din acest an constituie noi indicii în favoarea ipotezei formulate despre edificiul nr. 3 şi anume că acesta avea o funcţionalitate publică, el funcţionând în ultima etapă a aşezării (sfârşitul sec. III – începutul sec. IV p. Chr.).
In the campaign 2012 (for ancient Durostorum and previous research on this site see n. 1) we have resumed research in Sector I Thermae, aiming at discovering details concerning the two buildings identified there. We focused especially on the northern limit for the Building no. 3, as well as on the stratigraphic relation between the two buildings. The baths complex (seen 2). The investigation have brought new details about the eastern part, especial about the archaeological complexes which were functioned here after they abandoned this part of the bath. Building no. 3 (see n. 5). The investigations brings new details about the portico, and the annexes of the building. All the facts lead us to the hypothesis that the building is a public one, and it is dating in the last phases of the settlement (end of the 3rd century – beginning of 4th century AD).
1. Despre problematica anticului Durostorum, vezi Paul Damian, Adela Bâltâc, The Civil Roman Settlement at Ostrov Durostorum, în Acts of the International Colloquium Important Sites from the Pre-Roman an Roman Time on the Lower Danube Valley (4t h century BC-4th century AD), Istros 14, p. 61–70. Rezultatele cercetărilor arheologice de la Ostrov (Durostorum) punctual Ferma 4 sunt publicate în rapoartele anuale, din campania 1997. .