Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Apostol | Virgil | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
Bâltâc | Adela | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
Damian | Paul | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Paraschiv-Grigore | Eugen Marius | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
Paraschiv-Grigore | Ioana | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Cercetările din anul 2013 au continuat în sectorul I Thermae, având ca obiective generale surprinderea unor detalii legate de edificiul nr. 3 şi relaţia acestuia cu edificiul nr. 2, precum şi în legătură cu limita de N şi E a edificiului nr. 3. Astfel, cercetarea s-a efectuat în suprafeţele deja deschise în anii precedenţi, respectiv în suprafeţele C21–22 şi într-o suprafaţă nou deschisă, C23. Pentru surprind...erea unor detalii au fost desfiinţaţi martorii dintre suprafeţele C19 şi C21, C21 şi C22 (în dreptul carourilor 1–8), respectiv martorii carou 9 din casetele C21 şi C22. Edificiul nr. 32 Cercetările din acest an s-au concentrat în zona porticului3 şi a anexei4 identificate în zona de N a edificiului. Investigaţiile au pus în evidenţă faptul că atât traseul zidului Z405, cât şi cel al zidului Z466 continuă spre N, ceea ce presupune un portic foarte vast şi o anexă adosată acestuia pe aproape toată lungimea sa. Prin desfiinţarea unor martori au fost cercetate în întregime două baze de coloană identificate în campaniile precedente7, de asemenea în profilul de V al casetei C22 se mai observă o nouă bază8, ceea ce ridică numărul total al bazelor de coloane cercetate din întreg porticul la şapte. În caseta C22, adosat zidului Z40 şi la cca. 1,60 m E de baza de coloană nr. 6, a mai fost identificat şi cercetat un nou bazin9. Acesta, se afla într-o stare de conservare foarte precară, fiind dezafectat încă din antichitate, cel mai probabil de construirea unei locuinţe în epoca medievală timpurie10. Bazinul este de formă aproximativ pătrată (dimensiuni exterioare 1,90 x 2,00 m), iar din acesta se păstrează intact doar colţul de SE, parţial latura de S şi E, unde se mai găseau in situ cărămizile care forma marginile bazinului şi mortarul hidrofug care le acoperea. Laturile de N şi V erau demantelate. După urmele considera că dimensiunile interioare ale acestui bazin erau de cca. 0,90 x 1,02 m. Bazinul, amenajat într-un strat de lut (nivelare, cu o grosime cercetată de 0,45 m) era construit din cărămizi (cele păstrate şi urmele din mortar indică dimensiuni de 0,40 x 0,16 m) legate cu mortar (alb, din var şi mult nisip fin) care apoi au fost acoperite cu mortar hidrofug. S-a observat că şi acest bazin avea în centru o cavitate (dimensiuni păstrate 0,45 x 0,40 m, adâncime 0,15 m), cel mai probabil pentru decantarea impurităţilor. Cercetările de anul acesta par a indica faptul că cele două bazine sunt „rezervoare” de stocat apa (impluvii). Au mai fost făcute observaţii asupra nivelului de călcare din zona porticului, astfel s-a constatat că întreaga suprafaţă a fost nivelată cu un strat de lut, bine bătătorit (surprins pe o grosime de cca. 0,40 m) în care a fost implantat un strat din pietre calcaroase, sparte, de mici dimensiuni (cu o grosime de cca. 0,20 m), acoperite de un strat de lut (cu o grosime de cca. 0,10 m, incendiat ulterior, astfel că acesta avea o culoare roşiatică) peste care erau aplicate tegule (cele mai multe găsite în stare fragmentară, in situ s-a păstrat doar o cărămidă —0,26 x 0,28 m). La E de zidul Z46 a continuat cercetarea unor complexe identificate în zona estică a edificiului termal. Printre acestea se numără traseul conductei nr 111, care continuă spre N12 şi câteva gropi menajere13. Tot aici a mai fost identificată o rigolă14 şi un fragment dintr-un pavaj din cărămizi15, a căror funcţionalitate nu este cunoscută încă. Datele aduse de cercetarea arheologică din campania 2013 aduc noi informaţii despre planimetria şi funcţionalitatea edificiul nr. 3, cel mai probabil un edificiu public, precum şi date noi în favoarea datări acestuia în ultima etapă a aşezării (sfârşitul sec. III–începutul sec. IV p. Chr.). Totodată, au mai fost aduse noi indicii despre elementele de „urbanism” din aşezarea de la Ostrov, precum şi despre urmele de locuire post-romană.
In the campaign 2013 (for ancient Durostorum and previous research on this site see n. 1) we have resumed research in Sector I Thermae, aiming at discovering details concerning the Building no. 3, and stratigraphic relationship with the Building no. 2.
Building no. 3 (see n. 2 and 3). The investigations bring new details about the portico, and the annexes of the building. We investigate another rectangular basin, made, also, of bricks bound with waterproof mortar.
All the facts lead us to the hypothesis that the building is a public one, and it is dating in the last phases of the settlement (end of the 3rd century – beginning of 4th century AD).
(Endnotes)