.
Ostrov | Judeţ: Constanţa | Punct: Ferma 4 | Anul: 2013
Anul:
2013
Epoca:
Epoca romană târzie (sec. II-IV);Epoca medievală timpurie (sec. VII-XIII)
Perioade:
Epoca romană;
Epoca romană târzie;
Epoca medievală timpurie
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire;
Aşezare deschisă;
Aşezare urbană;
Cetate
Județ:
Constanţa
Localitate:
Ostrov
Comuna:
Ostrov
Punct:
Ferma 4
Toponim:
Durostorum
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Apostol Virgil Muzeul Naţional de Istorie a României
Bâltâc Adela Muzeul Naţional de Istorie a României
Damian Paul responsabil Muzeul Naţional de Istorie a României
Paraschiv-Grigore Eugen Marius Muzeul Naţional de Istorie a României
Paraschiv-Grigore Ioana Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN:
Raport:

Cercetările din anul 2013 au continuat în sectorul I Thermae, având ca obiective generale surprinderea unor detalii legate de edificiul nr. 3 şi relaţia acestuia cu edificiul nr. 2, precum şi în legătură cu limita de N şi E a edificiului nr. 3. Astfel, cercetarea s-a efectuat în suprafeţele deja deschise în anii precedenţi, respectiv în suprafeţele C21–22 şi într-o suprafaţă nou deschisă, C23. Pentru surprind...erea unor detalii au fost desfiinţaţi martorii dintre suprafeţele C19 şi C21, C21 şi C22 (în dreptul carourilor 1–8), respectiv martorii carou 9 din casetele C21 şi C22. Edificiul nr. 32 Cercetările din acest an s-au concentrat în zona porticului3 şi a anexei4 identificate în zona de N a edificiului. Investigaţiile au pus în evidenţă faptul că atât traseul zidului Z405, cât şi cel al zidului Z466 continuă spre N, ceea ce presupune un portic foarte vast şi o anexă adosată acestuia pe aproape toată lungimea sa. Prin desfiinţarea unor martori au fost cercetate în întregime două baze de coloană identificate în campaniile precedente7, de asemenea în profilul de V al casetei C22 se mai observă o nouă bază8, ceea ce ridică numărul total al bazelor de coloane cercetate din întreg porticul la şapte. În caseta C22, adosat zidului Z40 şi la cca. 1,60 m E de baza de coloană nr. 6, a mai fost identificat şi cercetat un nou bazin9. Acesta, se afla într-o stare de conservare foarte precară, fiind dezafectat încă din antichitate, cel mai probabil de construirea unei locuinţe în epoca medievală timpurie10. Bazinul este de formă aproximativ pătrată (dimensiuni exterioare 1,90 x 2,00 m), iar din acesta se păstrează intact doar colţul de SE, parţial latura de S şi E, unde se mai găseau in situ cărămizile care forma marginile bazinului şi mortarul hidrofug care le acoperea. Laturile de N şi V erau demantelate. După urmele considera că dimensiunile interioare ale acestui bazin erau de cca. 0,90 x 1,02 m. Bazinul, amenajat într-un strat de lut (nivelare, cu o grosime cercetată de 0,45 m) era construit din cărămizi (cele păstrate şi urmele din mortar indică dimensiuni de 0,40 x 0,16 m) legate cu mortar (alb, din var şi mult nisip fin) care apoi au fost acoperite cu mortar hidrofug. S-a observat că şi acest bazin avea în centru o cavitate (dimensiuni păstrate 0,45 x 0,40 m, adâncime 0,15 m), cel mai probabil pentru decantarea impurităţilor. Cercetările de anul acesta par a indica faptul că cele două bazine sunt „rezervoare” de stocat apa (impluvii). Au mai fost făcute observaţii asupra nivelului de călcare din zona porticului, astfel s-a constatat că întreaga suprafaţă a fost nivelată cu un strat de lut, bine bătătorit (surprins pe o grosime de cca. 0,40 m) în care a fost implantat un strat din pietre calcaroase, sparte, de mici dimensiuni (cu o grosime de cca. 0,20 m), acoperite de un strat de lut (cu o grosime de cca. 0,10 m, incendiat ulterior, astfel că acesta avea o culoare roşiatică) peste care erau aplicate tegule (cele mai multe găsite în stare fragmentară, in situ s-a păstrat doar o cărămidă —0,26 x 0,28 m). La E de zidul Z46 a continuat cercetarea unor complexe identificate în zona estică a edificiului termal. Printre acestea se numără traseul conductei nr 111, care continuă spre N12 şi câteva gropi menajere13. Tot aici a mai fost identificată o rigolă14 şi un fragment dintr-un pavaj din cărămizi15, a căror funcţionalitate nu este cunoscută încă. Datele aduse de cercetarea arheologică din campania 2013 aduc noi informaţii despre planimetria şi funcţionalitatea edificiul nr. 3, cel mai probabil un edificiu public, precum şi date noi în favoarea datări acestuia în ultima etapă a aşezării (sfârşitul sec. III–începutul sec. IV p. Chr.). Totodată, au mai fost aduse noi indicii despre elementele de „urbanism” din aşezarea de la Ostrov, precum şi despre urmele de locuire post-romană.

English Abstract:

In the campaign 2013 (for ancient Durostorum and previous research on this site see n. 1) we have resumed research in Sector I Thermae, aiming at discovering details concerning the Building no. 3, and stratigraphic relationship with the Building no. 2.
Building no. 3 (see n. 2 and 3). The investigations bring new details about the portico, and the annexes of the building. We investigate another rectangular basin, made, also, of bricks bound with waterproof mortar.
All the facts lead us to the hypothesis that the building is a public one, and it is dating in the last phases of the settlement (end of the 3rd century – beginning of 4th century AD).

Note Bibliografice:

(Endnotes)


1 Despre problematica anticului Durostorum, vezi Paul Damian, Adela Bâltâc, The Civil Roman Settlement at Ostrov Durostorum, în Acts of the International Colloquium Important Sites from the Pre-Roman an Roman Time on the Lower Danube Valley (4t h century BC-4th century AD), Istros 14, p. 61–70. Rezultatele cercetărilor arheologice de la Ostrov (Durostorum) punctual Ferma 4 sunt publicate în rapoartele anuale, din campania 1997.
2 Despre această clădire, vezi CCA 2013, p. 97 cu nota 5.
3 Până în acest moment au fost cercetate trei baze de coloane paralele cu zidul Z30 (zidul care mărgineşte spre S porticul), precum şi patru baze paralele cu zidul Z40 (zidul care mărgineşte la E porticul), ceea ce indică o zonă porticată de formă patrulateră şi, cel mai probabil, zona de acces în edificiu.
4 Este vorba despre zona definită de zidurile Z40 (zidul de E al porticului), Z46 (zid paralel cu Z40), respectiv Z45 (zid perpendicular pe Z40 şi Z46) şi care indică existenţa unei anexe pe latura de E a porticului, vezi CCA 2012, p. 94.
5 Despre acest zid, vezi CCA 2008, p. 213, nota 18; dimensiuni actuale: L cercetată = 23 m, l = 0,65 m; cercetarea nu a fost finalizată.
6 Despre acest zid, vezi CCA 2012, p. 94, nota 9. L cercetată actual = 17 m.
7 Dimensiuni actuale 0,80 x 0,70 m, respectiv 0,70 x 0,84 m, construite din calcare legate cu mortar alb.
8 Dimensiuni surprinse 0,55 x 0,10 m, construită tot din calcare legate cu mortar.
9 Un alt bazin, într-o stare de conservare foarte bună, a mai fost cercetat în campania anului 2010, în caseta C19, tot adosat zidului Z40, aproximativ între bazele de coloană nr. 3 şi 4, la cca 1,50 m E de acestea (vezi CCA 2011, p. 88). Distanţa dintre cele două bazine este de cca. 6 m.
10 În zona bazinului au fost surprinse indicii (urmele unor gropi de par, materiale ceramice etc.) ale unei locuinţe databile în secolele X–XI, însă cercetarea nu a fost finalizată.
11 Despre conductele identificate la E de edificiul termal, vezi CCA 2013, p. 97 şi nota 3.
12 Traseul acestei conducte a fost cercetat pe o lungime de 23 m, în această campanie fiind surprinse alte 6 tuburi ceramice lipite cu mortar. Pe unul dintre tuburi se observă cartuşul unei ştampile, foarte slab imprimată.
13 Aceste gropi sunt dispuse la E de edificiul termal şi de edificiul nr. 3, fiind cel mai probabil gropi de extragere a lutului pentru nivelările din cele două edificii, ulterior umplute cu materiale arheologice diverse. Şi anul acesta gropile au oferit un bogat şi divers material arheologic (diverse şi variate forme ceramice, opaiţe, obiecte din metal şi os, monede etc.) aflat în curs de prelucrare.
14 Aflată la aproximativ 1,80 m E de traseul zidului Z40, surprinsă pe întreaga lăţime a casetei C22, rigola (L = 4 m) este construită din olane (în număr de şapte), aşezate cu partea scobită în sus, lipite unele de altele, cu o uşoară pantă spre N (deci spre Dunăre).
15 Aflat la cca. 7 m E de traseul zidului Z46, în colţul de NE al casetei C22; au fost surprinse cinci cărămizi (0,20 x 0,20 m), aşezate pe un strat de lut (nivelare?), a căror înclinaţie şi traseu este asemănător cu cel al conductelor şi a rigolei.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO