.
Ostrov | Judeţ: Constanţa | Punct: Ferma 4 | Anul: 2014
Anul:
2014
Categorie:
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit:
Cetate
Județ:
Constanţa
Localitate:
Ostrov
Comuna:
Ostrov
Punct:
Ferma 4
Toponim:
Durostorum
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Apostol Virgil Muzeul Naţional de Istorie a României
Bâltâc Adela Muzeul Naţional de Istorie a României
Damian Paul responsabil Muzeul Naţional de Istorie a României
Paraschiv-Grigore Eugen Marius Muzeul Naţional de Istorie a României
Paraschiv-Grigore Ioana Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN:
Raport:

Cercetările din anul 201484 au continuat în sectorul I Thermae, având ca obiective generale surprinderea unor detalii legate de planimetria edificiului nr. 3 şi de relaţia acestuia cu edificiul nr. 2. Astfel, cercetarea s-a efectuat în suprafeţele deja deschise în anii precedenţi, respectiv în suprafeţele C21–23. Pentru rezolvarea unor probleme de ordin stratigrafic s-au cercetat şi zone din suprafeţele C18–19..., ocazie cu care s-a desfiinţat şi o parte din martorul stratigrafic dintre acestea (în dreptul carourilor 1–5). Edificiul nr. 3(85). Cercetările din acest an s-au concentrat tot în zona porticului(86) identificat anterior în zona de N a edificiului şi din care fuseseră cercetate zidurile limită de est (Z40) şi sud (Z30), şapte baze de coloane(87) şi două bazine(88), pe alocuri fiind surprinse şi porţiuni din substructura nivelului de funcţionare. Investigaţiile din campania 2014 au pus în valoare existenţa a încă două bazine dispuse între bazinul nr. 1 şi 289 şi la o distanţă de 1,50–1,80 m de rândul de baze de coloane (P4–6). Şi aceste bazine sunt adosate zidului Z40 (deşi zidul este demantelat puternic în dreptul bazinului nr. 4), iar distanţa dintre bazine este de 0,90 m, acestea fiind aliniate la distanţe egale. Aceste două bazine sunt construite în aceeaşi manieră cu precedentele şi anume tegule legate cu mortar, iar interiorul acestora este fasonat cu mortar hidrofug. Pe alocuri, marginile sunt întărite cu pietre sau tegule. Bazinul nr. 3, de formă rectangulară(90), are latura de est mai îngustă decât celelalte trei, iar pe centru are amplasat (la fel ca la bazinul nr. 1) un bloc de calcar cioplit la interior, având forma unei cuvete(91). Bazinul nr. 492, de formă rectangulară, are de asemenea o cuvetă pe centru(93), iar în colţul de SV este încastrat un bloc de calcar, în care s-au sculptat 3 trepte (asemănător cu cea din bazinul 1), treapta de sus fiind mai înaltă decât celelalte două. Numărul mare de tegulae şi imbrices de la suprafaţă (până la conturarea marginilor) şi concentrate pe centru indică faptul că acest bazin (dacă nu cumva toate) avea un acoperiş. Chiar dacă bazinul nr. 2 (ultimul într-o succesiune de la S la N) era foarte deteriorat, se poate afirma că cele 4 bazine sunt asemănătoare ca dimensiune, formă şi modalitate de construcţie. În stadiul actual de cercetare este foarte greu de precizat care este funcţionalitatea acestor bazine, mai ales că există posibilitatea să fi fost acoperite (deci să nu fi funcţionat ca impluvii), dar nici nu a fost sesizată vreo modalitate de aducţiune a apei. Faptul că acestea sunt finisate la interior cu mortar hidrofug, indică utilizarea unor lichide în interior, însă funcţionalitatea cuvetelor centrale şi a blocurilor cu trepte ne scapă deocamdată. Cercetările au continuat la N de bazinul 2, unde au fost descoperite mai multe tegule din pavajul porticului (dispuse de-a lungul zidului Z40, păstrate pe două rânduri), confirmând astfel ipotezele formulate anterior(94). Nu a fost finalizată cercetarea asupra traseului zidului Z40 şi nici a zonei anexei porticului (la E de zidul Z40), elementele surprinse în această campanie doar completând informaţii anterioare. A continuat cercetarea asupra a trei gropi, din diverse puncte ale edificiului (suprafeţele 18–19 şi 22), gropi despre care presupunem că au fost făcute pentru extragerea lutului pentru nivelări din diferite momente ale edificiului termal. Din aceste gropi a fost recoltat un bogat şi divers material arheologic, în special ceramic (vase de uz comun şi de lux, opaiţe, teracote etc.) databil, la o primă evaluare, mai ales în secolul al II-lea p. Chr., dar şi piese din sticlă, bronz şi fier (fragmentare).

English Abstract:

In the campaign 2014 (for ancient Durostorum and
previous research on this site see n. 1) we have resumed research
in Sector I Thermae, aiming at discovering details concerning the
Building no. 3, and stratigraphic relationship with the Building no. 2.
Building no. 3 (see n. 2 and 3). The investigations bring new details about the portico. Two new rectangular basins were investigated; they were made of bricks bound with waterproof mortar (like others two discovered in the campaigns from 2010 and 2013). New evidence about the functional level of the portico were also explored.

Note Bibliografice:

84. Despre problematica anticului Durostorum, vezi Paul Damian, Adela Bâltâc, The Civil Roman Settlement at Ostrov Durostorum, în Acts of the International Colloquium Important Sites from the Pre-Roman an Roman Time on the Lower Danube Valley (4th century BC-4th century AD), Istros 14, p. 61–70. Rezultatele cercetărilor arheologice de la Ostrov (Durostorum) punctul Ferma 4 sunt publicate în rapoartele anuale (CCA), din campania 1997 până în prezent.


85. Despre această clădire, vezi CCA 2014, p. 99 cu nota 2.
86. Vezi CCA 2013, p. 99, nota 3.
87. CCA 2013, p. 98.
88. Pentru bazinul 1, vezi CCA 2011, p. 88, iar pentru cel de-al doilea, vezi CCA 2013, 98.
89. Cele două bazine se păstrează mai bine decât bazinul nr. 2, dar mai prost conservate decât bazinul nr. 1, ele fiind numerotate în ordinea descoperiri şi anume bazinul nr. 3 la S de bazinul nr. 2, iar bazinul nr. 4 la N de bazinul 1 şi la S de bazinul nr. 3.
90. Dimensiuni exterioare 1,83×2,04 m, interioare 1,23×1,22 m; h maxim păstrat = 0,75 m.
91. Cuvetă: L = 0,35 m, l = 0,30 m, gr. marginii = 0,09–0,10 m, adâncimea = 0,11 m.
92. Dimensiuni exterioare 2,04×2,20 m, interioare 1,29×1,24 m, h maxim păstrat = 0,45 m.
93. Cuvetă: L = 0,39 m, l = 0,34 m, gr. marginii = 0,09 m, adâncimea = 0,05 m.
94. Cercetările anterioare (vezi CCA 2013, p. 99) aduseseră indicii în ceea ce priveşte substructura unui pavaj, fără a surprinde in situ şi pavajul.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO