.
Ovidiu | Judeţ: Constanţa | Punct: Fotificaţia romano-bizantină | Anul: 1996
Anul:
1996
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Categorie:
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit:
Fortificaţii
Județ:
Constanţa
Localitate:
Ovidiu
Comuna:
Ovidiu
Punct:
Fotificaţia romano-bizantină
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Bucovală Mihai Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa
Papuc Gheorghe Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa
Paşca Cecilia Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN:
Raport:

Cercetările arheologice au vizat două zone de lucru: pe incinta de sud, unde au fost deschise două carouri (B6 şi B7), cu dimensiunile de 4 x 4 m, pentru a studia situaţia interioară în zona incintei respective, între cele două turnuri, şi pe incinta de est, spre lac, extramuros şi intramuros, unde în afară de suprimarea unor martori şi adâncirea în carourile notate C2, D2, E2, trasate în anii precedenţi, au fo...st deschise alte 5 carouri în zona din apropierea turnului dreptunghiular A. De asemenea, au fost deschise la jumătatea incintei, 4 carouri noi, în dreptul unei străzi de acces către lac, descoperită în anii precedenţi. a) În {zona incintei de sud} a fost găsită latura dinspre interior a incintei, pe o lungime de 2,50 m, din care se mai păstrează substrucţia (talpa zidului ieşită cu 12 cm în afara paramentului, care a fost demantelat în întregime) - în careul B7 -, iar în careul B8 a fost surprins paramentul interior al incintei, din care se păstrează doar două blocuri de piatră, masive, frumos făţuite. b) În {zona incintei de est}, în colţul dinspre vest al edificiului descoperit în anul 1995, a apărut un zid orientat pe direcţia NV-SE, cu lăţimea de 0,90 m. Zidul, format din trei rânduri de pietre, se prelungeşte spre nord cu un pavaj lucrat din dale mari de piatră, şi are lungimea de 3 m şi lăţimea de 1,80 m. Prin deschiderea a încă două carouri (D1 şi E1) a fost surprinsalt zid, lung de 7,0 m şi lat de 0,55 m. orientat pe direcţia nord-sud şi lucrat din pietre mici şi mijlocii, legate cu pământ. În capătul dinspre nord al acestui zid, pe o arie lungă de 4,05 m şi lată de 4,0 m, a fost sesizat un strat masiv de blocuri nefinisate, având între ele un strat de pietriş obţinut prin degrosare, gros de 0,50 m. Capătul de nord al zidului face o uşoară curbură, dar dispare la distanţa de 1,50 m de marginea caroului. În campania arheologică din anul 1997, sperăm să obţinem date noi despre acest zid. Materialul arheologic recuperat este format din fragmente de boluri ceramice ornamentate, fragmente ceramice provenind de la vase neîntregibile, unele prezentând urme de arsură, oase de animale (ovine şi caprine), fragmente mici de sticlă, numeroase fragmente ceramice de amfore târzii, de capacitate mare şi medie şi vase de uz din ceramică de culoare roşie.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO