Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Băjenaru | Constantin | responsabil | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Nopcea | Cătălin-Mircea | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa | |
Petcu | Radu | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa | |
Vasilescu | Dan | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
S-a cercetat o suprafaţă de 195 mp, amplasată la circa 25 m spre S de turnul din colţul de SV al fortificaţiei romano-bizantine (fig. 4). S-a efectuat pentru început o secţiune de control pe latura de sud a suprafeţei cercetate. Deoarece stratigrafia s-a dovedit a fi destul de simplă (şi bulversată parţial de intervenţii moderne), am hotărât cercetarea în suprafaţă a întregului perimetru. În profilele de pe lat...urile săpăturii se observă următoarea succesiune stratigrafică: A – Depuneri şi intervenţii recente: - strat de pietriş depus recent; - strat de pământ amestecat, cu multe resturi de la construcţiile din zonă, rezultat al unei nivelări generale efectuate în perioada 2008–2012 (cu o grosime medie de 0,50 m, coborând către profilul de Est până la -1,00 m); nivelarea s-a făcut cu scopul de a acoperi o intervenţie masivă (groapă de împrumut) neautorizată, efectuată în perioada 1990–2000. - pe mijlocul suprafeţei cercetate a fost surprinsă o porţiune din secţiunea S 24 efectuată în cursul diagnosticului din anul 2012. B – Stratigrafia antică: - strat de pământ vegetal post-antic, de culoare neagră (se păstrează în porţiuni limitate către profilul de Vest); - strat de pământ brun închis, cu rare fragmente ceramice şi piatră măruntă (strat de cultură predominant din perioada elenistică, cu unele intruziuni romane timpurii); - strat steril de culoare brun-gălbui, cu numeroase urme de crotovine. Singurul complex identificat este C1 - o groapă din perioada elenistică, cu puţine materiale arheologice (groapa a fost surprinsă în diagnosticul din anul 2012, în secţiunea S 24). Stratul de cultură se datează cu siguranţă în perioada elenistică (sec. IV-II a.Chr., pe baza unor materiale ceramice, predominant amfore), la partea superioară existând unele intruziuni din perioada romană timpurie (sec. II-III p. Chr.). Printre rarele materiale de epocă romană se remarcă un fragment de statuetă din lut. Raritatea materialului şi densitatea redusă de complexe ne indică faptul că aşezarea elenistică din zona extramurană a fortificaţiei de la Ovidiu nu este compactă, ci este formată din grupuri de complexe dispersate pe o suprafaţă mare.