Scopul cercetării arheologice a fost acela de a investiga arealul ce urma a fi afectat de construcţia unor spaţii comerciale. Suprafaţa decapată a însumat 2300 m2. Ca urmare a săpăturii arheologice preventive efectuate pe parcursul lunii aprilie a anului 2016 au fost identificate şi documentate opt complexe arheologice. Dintre acestea, cinci pot fi atribuite eneoliticului mijlociu (cultura Bodrogkeresztúr), ia...r unul epocii medievale (secolele XI-XIII). Celelalte complexe nu au putut fi datate cu exactitate datorită lipsei inventarului, ori lipsei unor fragmente ceramice tipice. Din punct de vedere al tipului complexelor identificate putem enumera trei gropi, patru şanţuri şi un mormînt. Trebuie precizat faptul că săpătura preventivă efectuată se află la aproximativ 300 m nord vest de aşezarea Pecica „Forgaci”, cercetată în 1989. Astfel, în urma săpăturii şi a documentării tuturor complexelor arheologice efectuate se poate preciza cu siguranţă că a fost identificată marginea nordică a sitului „Forgaci”. Descrierea complexelor identificate Cx. 1. Groapă de formă neregulată, pereţi oblici şi fund drept. Pământul umpluturii a avut culoarea cenuşie. În umplutură au fost descoperite câteva fragmente ceramice atipice, care după factură par a aparţine epocii eneolitice mijlocii, stilul ceramic Bodrogkeresztúr. Lungime: 1,80 m; lăţime: 1,14 m; adâncime: 0,30 m. Datare: eneoltic mijlociu. Cx. 2. Şanţ adânc, de formă semicirculară, orientat pe aliniamentul est-vest. Pământul umpluturii este format din lut cenuşiu închis, iar în zona inferioară au fost observate lentile de lut galben. În umplutură au fost descoperite fragmente ceramice şi oase de animal. Lungime: 12 m; lăţimea maximă: 1,18 m; adâncime maximă: 0,96 m. Datare: eneolitic mijlociu. Cx. 3. Groapă cu forma ovală, pereţi oblici şi fund drept. Umplutura este formată din pământ de culoare cenuşie-închis. În umplutură au fost descoperite câteva fragmente ceramice atipice şi un os de animal. Lungime: 1,16 m; lăţime maximă: 0,82 m; adâncime maximă: 0,24 m. Datare: eneolitic mijlociu. Cx. 4. Şanţ, orientat pe axa est-vest. Pereţii sunt uşor oblici şi fundul alveolat. Umplutura este formată din pământ de culoare cenuşie-închis cu intruziuni de lut galben. În umplutură au fost descoperite fragmente ceramice şi oase de animale. Lungime: 16 m; lăţime maximă: 0,76 m; adâncime maximă: 0,46 m. Datare: eneolitic mijlociu. Cx. 5. Mormânt, al cărui groapă nu a fost surprinsă. Defunctul a fost depus în poziţie chircită, pe axa sud-est – nord-vest. Ca inventar funerar a fost identificat un mic vas, păstrat fragmentar, în apropierea toracelui. Lungime: 1,13 m; lăţimea maximă: 0,57 m. Datare: eneolitic mijlociu?. Cx. 6. Şanţ, orientat pe axa nord-sud. Pereţii sunt uşor oblici şi fundul drept. Umplutura este formată din pământ de culoare cenuşie-închis cu intruziuni de lut galben, totodată fiind pigmentat cu puţine fragmente mici de chirpici şi cărbune. În umplutură au fost descoperite fragmente ceramice şi oase de animale. Lungime: 21 m; lăţimea maximă: 2,40 m; adâncime maximă: 0,58 m. Datare: epoca medievală. Cx. 7. Şanţ de mici dimensiuni, care intră în profilul sudic al săpăturii. Pereţii şanţului sunt uşor oblici, iar fundul alveolat. Pământul umpluturii avea culoarea cenuşie. În umplutură au fost descoperite câteva fragmente ceramice preistorice, atipice. Lungime: 1,36 m; lăţimea maximă: 0,36 m; adâncime maximă: 0,10 m. Datare: preistorie. Cx. 8. Groapă cu forma circulară, pereţi oblici şi fund aproximativ drept. Pământul umputurii prezenta culoarea neagră, cu intruziuni de lut galben. Nu au fost desoperite artefacte în umplutura gropii. Diametrul: 1,66 × 1,54 m; adâncime: 0,38 m. Datare: nu poate fi datată.