.
Pietroasele | Judeţ: Buzău | Punct: Edificiul cu hipocaust | Anul: 2013
Anul:
2013
Epoca:
Epoca romană târzie (sec. II-IV);Epoca migraţiilor (sec. IV-VI)
Perioade:
Epoca romană;
Epoca romană târzie;
Epoca post-romană
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Civil;
Domestic
Tipuri de sit:
Locuire civilă;
Aşezare fortificată;
Locuire militară;
Terme
Județ:
Buzău
Localitate:
Pietroasele
Comuna:
Pietroasele
Punct:
Edificiul cu hipocaust
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Constantinescu Eugen Marius responsabil Muzeul Judeţean Buzău
Dinu Cătălin Constantin Muzeul Judeţean Buzău
Stăicuţ Gabriel Ion Muzeul Judeţean Buzău
Cod RAN:
Raport:

Cercetările din această campanie au urmărit două obiective: a. verificarea posibilei existenţe a unor complexe arheologice la sud de incinta edificiului cu hipocaust; b. definitivarea decapării suprafeţei de la sud de edificiu. a. Pentru cercetarea tenului situat la sud de incinta edificiului am practicat două secţiuni: S IV cu dimensiunile 8,80 x 2,00 m, sprijinită pe latura de sud a terenului, amplasată ...la 3,20 m vest de 2013 de colectivul coordonat de mine. Rezultatele cercetărilor au fost publicate în Materiale şi cercetări arheologice,3 în DACIA,4 în Cronica cercetărilor arheologice,5 în Mousaios,6 buletinul Muzeului Judeţean Buzău ş. a.7 Prin achiziţionarea în 1978 a fostei proprietăţi a lui Fane Moldoveanu (casa, curtea şi grădina), iar în 2006 a terenurilor şi gospodăriilor lui Dumitru / Mitică Bratu şi Mircea Capotă, sub care se aflau vestigii ale edificiului cu hipocaust,8 s-au crerat condiţii pentru extinderea cercetărilor. Importanţa excepţională a vestigiilor dezvelite a impus construirea, între septembrie 2010 şi mai 2011, a unui pasaj suprateran, care să permită cercetarea completă, conservarea, punerea în valoare / amenajarea muzeistică şi introducerea în circuitul public a construcţiei romane, veche de peste 1.680 de ani.9 În campania 2013 a fost cercetată zona aflată la sud de zidul de sud al edificiului, ocazie cu care s-a stabilit că pe această latură zidul de incintă iniţial a fost parţial demantelat în secolul XIX, când proprietarul terenului şi-a construit o casă cu pivniţă (Fig. 2); de asemenea, s-a precizat că în vechime incinta iniţială a fost extinsă pe această latură de sud (Fig. 1; 2), fără a putea preciza în ce scop sau din ce cauză s-a făcut aceasta. Suprafaţa de la sud de edificiu a fost cercetată prin amplasarea a două secţiuni, S VI cu dimensiunile S VI = 9,60 x 2,00 m, la 0,50 m vest de STE = S II / 2012 şi S VII cu dimensiunile S VII = 11,00 x 3,00 m, la 0,50 m vest de S VI. Secţiunea S III = STV / 2012, săpată în campania 2012 a fost extinsă spre vest cu 1,60 m. După epuizarea secţiunilor martorii dintre ele au fost demontaţi, obţinându-se imaginea generală a suprafeţei (Fig. 1; 2). În jurul vestigiilor construcţiei romane au fost localizate urme ale unor locuiri ulterioare,10 dar pe suprafaţa fostului edificiu nu au existat locuiri ulterioare demolării parţiale a acestuia, cândva după abandonarea sa, probabil în ultimul sfert al secolului al IV-lea d. Hr., cu excepţia unei depuneri de cenuşă aflată în bazinetul B 1 Nord; această depunere de cenuşă nu conţinea niciu fel de material arheologic, fiind imposibil de localizat în timp. Pentru precizarea detaliilor colţului de sud – vest al incintei a fost amplasată secţiunea S VIII, cu dimensiunile S VIII = 18,50 x 2,00 m, segmentată în caste impuse de traiectul zidului (Fig. 3 / 1). S-a constatat şi aici extinderea spre sud a incintei (Fig. 3 / 1). Materialul arheologic recoltat în suprafaţa cercetată la sud de edificiu şi din secţiunea S VIII constă din ceramică la roată din pastă aspră cu nisip şi pietricele ca degresant - un fragment din buza unui vas decorat cu incizii în val sub buză, fragmente din vase de provizii Kraussengefässe, din vase de diferite dimensiuni, altele din pastă bine aleasă dar aspră la pipăit, din pastă de culoare cenuşie sau cărămizie - buză orizontală cenuţiu – deschis cu canelură largă pe faţa superioară, un fragment dintr-un vas mare cu coaste adânci pe interior, fragmente de culoare galben-deschis din vase de import, ceramică smălţuită - un frament cu smalţ verde – oliv din umărul unui vas cu baza toartei, un fragment decorat cu rotiţa dinţată, ţiglă fragmentară ştampilată (Fig. 4 / 1), o cataramă din bronz cu colţurile unghiulare (Fig. 4 / 7 a – b), un fragment din peretele unui vas masiv din bronz (Fig. 4 / 8), un cuţit din fier cu mâner spin, un alt cuţit de fier cu vârful rupt ş. a. Analogii pentru aceste materiale se găsesc în complexele culturii Sântana de mureş – Cerneahov secolul IV - 1 / 4 V. Din secţiunea S V a fost recoltată o fusaiolă bitronconică lustruită şi decorată cu o cruce gammat / zvastică (Fig. 4 / 9). În aceeaşi secţiune, la adâncimea de 1,20 m apare o depunere aluvionară cu multe pietre rulate de dimensiuni până la mijlocii, în care a fost descoperită o fusaiolă de factură hallstattiană (Fig. 4 / 10), care datează această depunere. Cercetările din campanile 2009 - 2013 au confirmat faptul că edificiul cu hipocaust / băile romane de la Pietroasa / Pietroasele este / sunt o construcţie impresionantă, expresie de înaltă ţinută a arhitecturii imperiale romane din secolul IV d. Chr. Dotat cu un ingenios sistem de încălzire centrală cu un focar şi un horn de evacuare a gazelor reziduale (Fig. 1), aerul cald circulând pe sub o structură din trei rânduri de cărămizi legate cu mortar fixate pe pilae din cărămizi pătrate (Fig. 1 încăperea F), peste care era fixată pardoseala din plăci de marmură albă, cu pereţii finisaţi cu tencuială colorată şi pictaţi in fresco într-o gamă coloristică impresionant de bine păstrată,11 cu ferestre închise cu vitralii realizate din plăcuţe de geam colorate12 (Fig. 4 / 5 – 6) unite prin rame de plumb, dispunând de bazine de apă caldă şi apă rece (Fig. 1 încăperile A şi B) şi de trei bazinete (Fig. 1 / B 1 N, B 2 N, B 1 S) pentru proceduri medicinale speciale ori pentru uzul personajelor de seamă din sistemul castrului de la Pietroasa şi al Brazdei lui Novac de Nord, această clădire,13 amplasată în afara castrului, a fost ridicată cel mai probabil pentru folosinţa comandantului castrului şi al sistemul de apărare conceput şi realizat de Constantin cel Mare şi urmaşii săi în prima jumătate a secolului al IV – lea d. Hr., comandant care, având în vedere menţiunile documentare contemporane, credem că a fost Dalmatianus, nepotul de frate al lui Constantin cel Mare, atestat în anul 335 d. Hr.14 pe funcţia de comandant al sistemului de graniţă de aici, numit ripam Ghoticam / malul gotic. Edificiul cu hipocaust împreună cu castrul de la Pietroasa / Pietroasele constituie unicul ansamblu roman din secolul IV d. Chr. de asemenea amploare şi cu un asemenea nivel remarcabil de finisare şi dotare existent la nordul Dunării de Jos, la distanţă de peste 100 km de fluviu în interiorul teritoriului dacic, monument unicat pe teritoriul Daciei. Acesta este principalul argument pentru păstrarea, conservarea, amenajarea muzeistică şi punerea monumentului la dispoziţia publicului.

English Abstract:

In the last campaign we uncovered the area south of the edifice with hypocaust, the results confirming the existence of the enclosure wall on this side; it was partly dismantled in the 19th century. On this side there was an expansion of the enclosure during the functioning period of the edifice.
The archaeological material collected in this campaign, like the previous one, has analogies in the complexes belonging to the Sântana de Mureş - Cerneahov culture, confirming the functioning of the ensemble in the 4th century AD.

Note Bibliografice:

(Endnotes)


1 Vezi Raportul Pietroasele 2011 în C C A. Campania 2011, Bucureşti I N P, 2011, p. 107 – 109, nota 1; E. M. Constantinescu & alii, în Mousaios XV, Buzău, 2010, p. 161 şi n. 16.
2 Publicând şi un plan care nu corespunde cu situaţia din teren, v. Mousaios, X, Buzău, 2005, p. 80 – 81 şi pl. III.
3 Gh. Diaconu, M. Tzony, V. Drâmbocianu, Şantierul arheologic Pietroasa - Buzău 1978, în MCA, XIII, Oradea, 1979, p. 319 – 320;
4 Gh. Diaconu & col., L’ensemble archéologique de Pietroasele, în DACIA, N. S., tome XXI, 1977, p. 199 - 220.
5 Constantinescu E. M. & col., în C C A. Campania 2003, Cluj - Napoca / CIMEC, 2004, p. 233 - 236, 442 / pl. 52 A; E. M. Constantinescu, col., în C C A, Campania 2009, Suceava, 2010, ap. 145 – 152; idem, în C C A. Campania 2011, XLVI, I N P – Muzeul Judeţean Mureş, 2012, p. 107 – 109; idem, în C C A. Campania 2012, XLVII, Craiova, 2013, p. 106 – 108;
6 E. M. Constantinescu, col., în Mousaios, XV, Buzău, 2010, p. 159 – 196; idem, în Mousaios, XVI, Buzău, 2011, p. 125 – 134; idem, în Mousaios, XVII, Buzău, 2012, p. 155 – 173; idem, în Mousaios, XVII, Buzău, 2012, p. 155 – 173; E. M. Constantinescu, Elemente arhitecturale şi materiale de construcţie folosite la edificiul cu hipocaust de la Pietroasele, judeţul Buzău, în Mousaios, XV, Buzău, 2010, p. 197 – 210; idem, Politica Imperiului roman la nordul Dunării de Jos în secolul IV d. Hr. în perspectiva adescoperirilor arheologice de la Pietroasele, în Mousaios, XV, Buzău, 2010, p. 239
– 250; idem, Sarea Daciei şi politica Imperiului roman la Dunărea de Jos în prima jumătate a mileniului I d. Hr., în Mousaios, XVII, Buzău, 2012, p. 175 – 201.
7 E. M. Constantinescu, Contribuţii la istoria arheologiei. Rezultate ale cercetărilor arheologice de la Pietroasele, 1866, 1973 – 2011, în Zargidava. Revistă de istorie, XI, Bacău, 2012, p. 92 – 116
8 În vecinătatea fostei proprietăţi Costel / Mircea Capotă mai sunt două gospodării, a lui Costică Voinea, la vest, şi vechea casă a lui Costel Capotă, la est, care trebuie achiziţionate pentru a se putea extinde cercetările în exteriorul incintei edificiului, unde ar putea să se afle unele anexe ale construcţiei.
9 Rezultatele campaniilor 2009 şi 2010 în Mousaios, XV, Buzău, 2010, p. 159 – 195; campania 2011 în Mousaios, XVI, Buzău, 2011, p. 125 – 134 şi campania 2012 în MOUSAIOS, XVII, Buzău, 2012, p. 155 – 173; dintr-o eroare în textul din 2012 apare afirmativ că în încăprtile D şi E ar fi existat sistem de pilae şi pardoseală stratficată, fapt ce nu este confirmat arheologic.
10 În anul 2005 am descoperit un vas la roată datând din secolul V d. Hr., depus ritual într-o groapă la câţiva metri de colţul de nord – est al incintei perimetrale; în campania 2010 la nord de zidul de incintă de pe acea latură au fost cercetate patru gropi de provizii medievale, v. Mousaios, XV, Buzău, 2010, p. 169 – 171; iar rezultatele din 2013, v. mai sus.
11 E. M. Constantinescu & alii, în Mousaios, XV, Buzău, 2010, p. 159 – 195 (167) şi fig. 11; idem, ibidem, p. 207, fig. 8
12 E. M. Constantinescu & alii, în Mousaios, XVI, Buzău, 2011, p. 125 – 134, fig. 3 / 6;
13 Vezi prezentarea în MOUSAIOS XV, Buzău, 2010, p. 154 - 195.
14 Anonimus Valesii, Excerpta Valesiana, VI, 35, în FONTES HISTORIAE DACO-RO- MANAE, II, Bucureşti, 1970, p. 48 / 49; textul nu este foarte clar, putând fi vorba şi de Flavius Dalmatius, fratele vitreg al lui Constantin I cel Mare, aşa cum acceptă M. Zahariade, op. cit., p. 43.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO