Pietroasele | Judeţ: Buzău | Punct: SCDVV Pietroasa – Necropola 2 | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
5942
Anul cercetarii:
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca migraţiilor;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Necropolă; Locuire;
Cod RAN:
| 48496.05 |
Județ:
Buzău
Unitate administrativă:
Pietroasele
Localitate:
Pietroasele
Punct:
Scdvv Pietroasa – Necropola 2
Localizare:
| 48496.05 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Dinu | Cătălin Constantin | participant | Instiuție Nedefinită |
| Garvăn | Daniel | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Munteanu | Elena Roxana | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Stăicuţ | Gabriel Ion | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Simalcsik | Angela | participant | Centrul de Cercetări Antropologice „Olga Necrasov” Iaşi |
Raport:
Campania din anul 2017 s-a desfăşurat în perioada 20 iunie – 28 iulie numai în sectorul c. - fostul sector administrativ al Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Pietroasa, în perimetrul Necropolei 2.
Pentru continuarea cercetărilor, întrerupte timp de 2 ani, am redeschis parţial secţiunea S. XIV, trasată în campania din anul 2014, şi am deschis o nouă secţiune, S. XV, amplasată la N de blocul-cămin. În secţiunea S. XIV a fost redeschisă suprafaţa cuprinsă între carourile 5-7 şi a fost extinsă spre est caseta B, urmărindu-se finalizarea cercetării locuinţei L. 4, cercetare începută în campania din anul 2014 -nota 1. Noua suprafaţă, denumită Caseta B Extindere, avea dimensiunile de 6,00 x 5,00 m.
La N de blocul-cămin a fost deschisă secţiunea S. XV, cu dimensiunile 7,00 x 2,00 m, amplasată între secţiunile S. X/2005 şi S. XIII/2014, paralelă cu acestea. Caroiajul secţiunii a fost făcut din 2 în 2 metri, cu punctul 0 amplasat la sud. În această secţiune, la adâncimea de 1,60 m, în marginea de S a c. 1, a fost identificată groapa unui mormânt de inhumaţie, numerotat M. 48, care continua dincolo de limitele secţiunii (Fig. 1.1). Pentru cercetarea completă a mormântului am fost nevoiţi să deschidem o casetă pe direcţia sud (dimensiuni: 2,50 x 2,40 x 0,70 m).
Mormântul 48 (Fig.1.2). Înhumat, adolescent (12-14 ani), probabil sex feminin, decubit dorsal, orientat S 2850 ‰. Scheletul este aproximativ complet, relativ bine păstrat, cu lipsuri la nivelul oaselor feţei, coloanei vertebrale, coastelor şi extremităţilor membrelor. Braţele întinse pe lângă corp. Falangele mâinii stângi lipsesc, ca şi tarsienele şi metatarsienele ambelor picioare. Craniul căzut spre stânga şi în piept, spart în mai multe fragmente. Tibia şi peroneul piciorului drept deplasate din poziţia anatomică. Toate liniile de ruptură sunt produse postmortem, majoritatea recent şi foarte puţine în vechime. Osatura este foarte gracilă. Patologii dentare: hipoplazia liniară a smalţului (incisivii laterali inferiori). Anomalii dentare: de poziţie (incisivii inferiori centrali şi laterali). Trăsături non-metrice dentare: tubercul Carabelli (molarii inferiori primari), incisivi de tip „lopăţică” (incisivii superiori centrali şi laterali), absenţa congenitală (molarii superiori terţiari). Patologii scheletice: hiperostoza porotică (cribra orbitalia, cribra cranii) inactivă în momentul decesului, modificări periosteale (diafizele oaselor lungi ale membrelor). Modificări tafonomice: depuneri calcaroase subţiri, exfoliere şi crăpare de slabă intensitate, urme dendritice provenite de la rădăcinile vegetale, urme de oxidare pe osul occipital.
Inventar: 1. Cercel din bronz, realizat dintr-o sârmă cu unul dintre capete aplatizat şi perforat, iar celălalt îndoit, găsit în zona urechii stângi (Fig. 2.1). 2. Cercel din sârmă de bronz (?), fragmentar, având capătul păstrat subţiat şi ascuţit, găsit la demontare sub craniu (Fig. 2.2). 3. 72 de mărgele: poliedrice din cornalină (29), discoidale şi inelare din pastă de sticlă (30), tubulare şi paralelipipedice din os (13). Au fost descoperite în zona gâtului (35), la încheietura mâinii drepte (20), între braţul stâng şi marginea gropii (12) şi sub schelet (5), ultimele găsite la demontare (Fig. 2.3-5). 4. Obiect din fier, în stare avansată de degradare, pe a şasea vertebră cervicală, nerecuperat (Fig. 2.6). 5. Fusaiolă din lut, cvasi-sferoidală, cenuşie, descoperită lângă femurul drept (Fig. 2.7). 6. Borcan lucrat cu mâna, din pastă grosieră, corp globular, buza uşor evazată şi fund plat, culoare cenuşie, depus la partea inferioară a piciorului stâng (Fig. 2.8).
Obiectele descoperite în mormântul M. 48 au numeroase analogii în descoperirile funerare ale culturii Sântana de Mureş – Cerneahov, asigurând datarea acestuia în a doua jumătate a sec. IV d. Hr.
În secţiunea S. XIV, respectiv Caseta B Extindere, a fost continuată cercetarea locuinţei 4 (L. 4), surprinsă parţial în campania din anul 2014, şi a fost identificată o altă locuinţă de tip bordei, notată cu sigla L. 5. Complexele au fost cercetate integral şi aparţin unor faze de locuire diferite, fiind datate în secolele IX-X.
Locuinţa 4, de tip bordei, orientată aproximativ pe direcţia NV-SE, suprapunea un alt complex de locuire (L. 5), avea formă rectangulară, cu dimensiunile de 3,90 x 3,80m, colţurile uşor rotunjite şi laturile relativ drepte (Fig. 3.1) . Groapa bordeiului s-a delimitat în plan la adâncimea de 1,25/1,30 m, ea fiind săpată de la cota de aproximativ -0,95/1,00 m faţă de nivelul de călcare actual. Au fost identificate 8 gropi de par, circulare, amplasate în colţuri şi la mijlocul laturilor. Intrarea nu a fost surprinsă, dar este probabil să fi fost amplasată pe latura opusă cuptorului, spre SE.
Podeaua simplă, din pământ bătătorit, se afla la adâncimea de 1,58/1,66 m faţă de solul actual. În jumătatea de NV, la nivelul podelei, s-a delimitat o porţiune cu pământ tasat de culoare negricioasă, care se întindea până în colţul de N, identificată ulterior drept umplutura gropii bordeiului L. 5, respectiv latura de NV a acestuia. Astfel, groapa L. 4 nu se adâncea pe toată suprafaţa până la pământul galben, nivelul de săpare spre bază oprindu-se în zona amintită pe stratul de umplutură al gropii L. 5, motivul fiind probabil acela de a păstra orizontalitatea suprafeţei de călcare.
În colţul de N al locuinţei se afla instalaţia de foc realizată din pietre de râu şi rocă locală de diferite mărimi (Fig. 3.1; 3.3). Cuptorul avea formă de potcoavă, cu gura de foc spre S şi dimensiunile aproximative de 1,30 x 0,90 m. În momentul descoperirii, o parte dintre pietrele care formau căptuşeala peretelui şi cupola cuptorului erau căzute spre V, unele sprijinindu-se pe latura bordeiului. Nu s-au găsit urme de liant.
Vatra cuptorului se afla la adâncimea de 1,68/1,71 m şi se păstra sub forma a două calupuri de pământ ars, groase de aproximativ 3 cm, ceea ce indică o utilizare de scurtă durată.
Umplutura gropii bordeiului era formată din pământ de culoare brun-negricioasă, afânat, cu pigmenţi de lipitură şi cărbune, fragmente ceramice, bucăţi de zgură şi oase de animale. Materialul ceramic recuperat este modest din punct de vedere cantitativ, majoritatea fragmentelor provenind de la vase realizate la roată din pastă nisipoasă, arse oxidant şi decorate cu striuri incizate dispuse orizontal, în val sau combinate. Ceramica cenuşie din pastă fină este reprezentată de câteva fragmente de vase, dintre care două ornamentate cu linii lustruite în reţea şi unul decorat cu incizii late dispuse orizontal. Tot în umplutură au mai fost găsite patru împungătoare din os (Fig. 4.8-11) şi trei funduri de vase cu mărci de olar (Fig. 4.1-3).
Locuinţa 5, de tip bordei, a fost tăiată în mare parte de groapa L. 4 (Fig. 3.1). Partea de NE a locuinţei a rămas nederanjată, aici fiind amplasat şi pietrarul. Partea nordică, inclusiv colţul de vest au fost surprinse sub groapa bordeiului L. 4, la adâncimea de 1,64 m faţă de nivelul actual de călcare. Locuinţa avea formă cvasi - rectangulară, cu laturile uşor arcuite spre exterior, colţurile rotunjite şi dimensiunile aproximative de 3,20 x 3,00 m. Groapa locuinţei s-a delimitat în plan la cota de -1,30/-1,32 m, ea fiind săpată de la un nivel aflat ceva mai sus, aproximativ -1,00 m faţă de solul actual. Baza gropii se afla la adâncimea de 1,72 m. Nu au fost identificate gropi de par.
În colţul de E se afla un cuptor (C. 1) realizat din pietre de râu şi rocă locală. În momentul dezvelirii s-a observat că pietrele erau deranjate din poziţia lor iniţială, fiind căzute pe vatră, în jurul ei şi spre colţul de E. Gura de foc era poziţionată probabil spre SV. Vatra cuptorului a apărut la adâncimea de 1,66 m, avea dimensiunile aproximative de 0,90 x 0,50 m şi o grosime de 6-7 cm.
La adâncimea de 1,20 m, lângă latura de NV a bordeiului L. 4, a fost surprinsă o zonă de pământ cu pigmenţi de arsură, care avea o formă semi-circulară. Sub acest nivel de arsură, la adâncimea de 1,32 m, s-a descoperit o vatră amenajată pe pat de pământ galben (C. 2), tăiată parţial de groapa bordeiului L. 4 (Fig. 3.1; 3.2). Forma iniţială a vetrei era probabil circular-ovală, partea neafectată având dimensiunile de 1,50 x 0,60 m şi o grosime de 4 cm. Vatra a aparţinut cel mai probabil unui cuptor cotlonit în peretele de NV al bordeiului L. 5. Stratul de pământ cu pigmenţi de arsură format deasupra vetrei, gros de 18-20 cm, provenea probabil de la pereţii şi cupola prăbuşită a cuptorului. Pereţii s-au păstrat în elevaţie cca 8-10 cm.
Umplutura era formată din pământ cenuşiu-negricios, cu pigmenţi de cărbune, oase de animale şi rare fragmente ceramice. Majoritatea fragmentelor ceramice au fost găsite în zona cuptorului şi provin de la vase realizate din pastă nisipoasă, arsă oxidant. De pe fundul gropii a fost recuperat un fragment de borcan lucrat la roată, ars oxidant, cu buza trasă uşor în afară, ornamentat pe gât şi pe suprafaţa corpului cu striuri orizontale (Fig. 4.7).
Cercetările viitoare vor avea în vedere extinderea săpăturilor în zona aflată la SE de blocul de locuinţe pentru a preciza limita de E a necropolei aparţinând culturii Sântana de Mureş. Concomitent, se va urmări verificarea suprafeţei aflată la SV de blocul - cămin pentru obţinerea unor informaţii privind întinderea aşezării medievale timpurii şi clarificarea fazelor de locuire. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Note:
[1]. 1) Eugen-Marius Constantinescu, Gabriel Stăicuţ, Cătălin Dinu, Pietroasele, com. Pietroasele, jud. Buzău. Punct: Edificiul cu hypocaust, Necropola 2, în CCA, Campania 2014, p. 113-115; Eugen-Marius Constantinescu, Gabriel Stăicuţ, Catălin Dinu, Şantierul arheologic Pietroasele. Campania 2015, în Mousaios, XX, Buzău, 2015, p. 229-242.