.
Platoneşti | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Platoul Hagieni - Valea Babii | Anul: 2008
Anul:
2008
Epoca:
Hallstatt;Latene;Epoca migraţiilor (sec. VII - XI)
Perioade:
Hallstatt timpuriu;
La Tène mijlociu
Categorie:
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Mormânt izolat;
Mormânt tumular
Județ:
Ialomiţa
Localitate:
Platoneşti
Comuna:
Platoneşti
Punct:
Platoul Hagieni - Valea Babii
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Coman Radu Muzeul Judeţean Ialomiţa
Munteanu Simona Muzeul Judeţean Ialomiţa
Renţa Elena responsabil Muzeul Judeţean Ialomiţa
Cod RAN:
Raport:

Cercetările arheologice de la Platoneşti - Platoul Hagieni - Valea Babii s-au desfăşurat în anul 2008 pe o suprafaţă de cca. 150 m2 sub forma a trei casete trasate pentru cercetarea tumulului nr. II. Aşezarea hallstatiană Tumulul de pe Platoul Hagieni aflat în curs de cercetare suprapune o aşezare din prima epocă a fierului, cultura Babadag, faza a doua de evoluţie. A fost identificată o singură locuinţă de... suprafaţă (LV), cercetată parţial în această campanie, suprapusă doar în parte de movilă. A fost descoperită în extremitatea vestică a casetei de NV şi este uşor adâncită. Din câte s-a putut aprecia are dimensiuni reduse, în limitele celor deja cunoscute1. Deasupra resturilor de la locuinţă a fost descoperit un strat de pământ amestecat cu multă cenuşă, pigmentat cu pigmenţi de culoare roşie şi neagră, a cărui grosime era de cca. 0,40 m. Inventarul ceramic descoperit în locuinţă şi în stratul de cultură este fragmentar în întregime. O parte dintre fragmentele ceramice aparţin unor vase de uz comun lucrate din pastă grosolană cu cioburi pisate în compoziţie şi arse oxidant incomplet. Fragmentele descoperite indică o formă tronconică de vas cu gura dreaptă sau uşor evazată. Suprafeţele exterioare au un aspect zgrunţuros, cele interioare fiind mai îngrijit lucrate. Decorul vaselor de uz comun este sub formă de brâu alveolat aplicat la partea superioară. Pe un fragment de vas brâul alveolat este întrerupt de o apucătoare orizontală. Dintr-o pastă asemănătoare sunt lucrate şi unele căni. Au fost descoperite câteva fragmente de torţi, dreptunghiulare sau rectangulare în secţiune şi cu suprafeţele uşor lustruite. O altă categorie ceramică este lucrată dintr-o pastă de calitate mai bună, cu cioburi mărunte în compoziţie, arderea de calitate şi este formată din vase bitronconice şi străchini cu marginea arcuită spre interior. Vasele bitronconice cu gura evazată sunt de culoare neagră, brună-gălbuie sau gălbuie şi au suprafeţele lustruite. O parte dintre fragmentele descoperite atestă un decor incizat, imprimat sau canelat. Decorul incizat este sub formă de triunghiuri haşurate, linii în zig-zag, linii oblice, ghirlande sau linii circulare orizontale. Decorul imprimat se prezintă sub formă de cercuri cu punct în mijloc despărţite de tangente formate din mici linii imprimate, şiruri orizontale de mici impresiuni circulare sau ovale, linii orizontale compuse din mici impresiuni oblice. Câteva fragmente de vase bitronconice sunt decorate cu caneluri - şănţuiri sub forma unor linii orizontale. Elementele de decor sunt amplasate la baza gâtului sau deasupra diametrului maxim. Unele fragmente de vase bitronconice sunt prevăzute cu apucători. O apucătoare de formă triunghiulară şi cu vârful uşor orientat în sus, este decorată prin imprimare. Decorul de pe apucătoare este compus dintr-un şir orizontal de mici linii oblice imprimate întrerupt pe mijlocul apucătorii de o impresiune circulară cu un punct în mijloc. Un alt şir orizontal de mici linii oblice imprimate era amplasat deasupra apucătorii, la bază. În dreptul apucătorii peretele vasului a fost uşor împins din interior. Un alt fragment de proeminenţă - apucătoare este decorat la bază cu caneluri - şănţuiri, probabil semicirculare. Fragmentele de străchini, cu marginea arcuită spre interior şi uneori îngroşată, sunt de culoare neagră sau gălbuie şi au suprafeţele lustruite. Majoritatea fragmentelor descoperite nu sunt decorate dar sunt şi câteva fragmente decorate cu caneluri oblice pe margine iar pe un fragment figurează o mică proeminenţă triunghiulară pe marginea exterioară a buzei. Ceramica de factură fină are în compoziţia pastei nisip fin şi este reprezentată de ceşti cu toartă supraînălţată, fundul uşor arcuit spre interior, corpul de formă bitronconică şi gura evazată. Suprafeţele, de culoare gălbuie, cenuşie – gălbuie sau neagră, sunt lustruite şi decorate prin incizare sau incizare asociată cu imprimare. Decorul, de regulă, este amplasat pe diametrul maxim, dar şi pe gât şi toartă. Este compus din fascicole de linii oblice incizate dispuse în sens contrar, linii orizontale incizate, linii incizate sub formă de zig-zag, linii incizate sub formă de ghirlande, romburi incizate şi haşurate, şiruri orizontale de mici lunule imprimate sau lunule imprimate grupate, cercuri imprimate. Pe un fragment de ceaşcă cercurile imprimate cu un punct în mijloc sunt unite în diagonală cu linii compuse din mici linii oblice imprimate. Un fragment de toartă este decorat prin incizare cu câte două linii verticale haşurate amplasate marginal iar altul este decorat la bază cu un grup de trei mici lunule imprimate aşezate în triunghi. Alt fragment de toartă, decorat cu linii incizate verticale grupate câte două spre buză, are o urmă de reparaţie sub forma unui mic orificiu. Pe un singur fragment de ceaşcă pe inciziile sub formă de linii circulare orizontale se păstrează urme de încrustaţie cu pastă de culoare albă. Unele fragmente de ceşti au la baza gâtului, pe pragul dintre acesta şi corp, mici proeminenţe triunghiulare. De cele mai multe ori elementele de decor prezentate se asociază creând diverse combinaţii, aproape nerepetându-se. Din inventarul arheologic descoperit în anul 2008 în aşezarea hallstattiană timpurie de la Platoneşti-Platoul Hagieni-Valea Babii face parte şi o mărgică, un mic colăcel şi un fragment de fusaiolă din lut, două fragmente din două mici piese de formă sferoidală din piatră, posibil una dintre acestea să fi fost un frecător, şi două obiecte din bronz. Mărgica are forma bitronconică, culoarea gălbuie şi este lustruită. Colăcelul de culoare gălbuie şi lustruit, îşi are analogii în descoperirile din aşezarea eponimă a culturii Babadag2. În stratul de cultură au fost descoperite şi două piese din bronz. Prima dintre acestea, sub forma unui vârf cu secţiune circulară, lung de 10,5 cm, are un capăt subţiat iar celălalt bătut şi rulat sub formă de tub de înmănuşare cu diametrul de cca. 0,5 cm. A doua piesă, posibil un pandantiv, este lucrată din tablă de bronz rulată şi cu capetele uşor petrecute. Are lungimea de cca. 3 cm şi diametrul de cca. 1 cm. Este decorată pe margine cu o linie circulară incizată iar pe mijloc cu trei linii circulare incizate. Tumulul nr. II3 S-au făcut cercetări în casetele de NV, NE şi în caseta A, trasate pentru demontarea mantalei movilei. Au fost descoperite două morminte de inhumaţie amplasate spre limita sudică a mantalei pe care o perforau, aflându-se cu baza în pământul galben, steril din punct de vedere arheologic. M1 are groapa de forma dreptunghiulară cu două colţuri puţin rotunjite şi dimensiunile de 2,20 x 0,80 m. Scheletul, aflat într-o stare de conservare precară a aparţinut unui adult şi este orientat N-S. Este aşezat pe spate cu craniul puţin aplecat spre dreapta, braţele pe lângă corp cu antebraţul stâng lipsă, probabil purtat de animale pe reţeaua deasă de galerii semnalate în zonă, picioarele, drepte şi paralele. Lângă tâmpla dreaptă a fost descoperită o cană cu toartă, culcată şi îndreptată cu gura spre NNE. Cana este lucrată din pastă cu cioburi pisate, are forma bitronconică, fundul drept gura evazată cu baza puţin îngroşată şi rotunjită. Toarta cu secţiunea dreptunghiulară, se sprijină cu baza deasupra diametrului maxim, celălalt capăt aflându-se mai jos de margine. Are culoarea gălbuie, miezul de culoare cenuşiu-negricioasă şi suprafeţele lustruite. Au mai fost descoperite 28 de mărgele de dimensiuni diferite şi de culoare cafenie, brun-cafenie şi albă. Au formă rotundă, aplatizată sau tubulară cu capetele uşor subţiate. Unele sunt lucrate din pastă de sticlă, dar posibil şi din chihlimbar. Cele mai multe (24) au fost descoperite în zona gâtului, doar trei aflându-se lângă falangele mâinii drepte. Prin particularităţile şi inventarul arheologic descoperit mormântul secundar M1 a fost atribuit populaţiilor sarmatice. M2. Mormânt de inhumaţie cu groapa de formă rectangulară şi dimensiunile de 2,30 x 2,20 m care ar putea fi explicate şi prin intersectarea unui complex arheologic mai vechi, cele două umpluturi nedetaşându-se. În pământul de umplutură s-au descoperit destul de multe fragmente ceramice Babadag II din aşezarea suprapusă de tumul. Scheletul, orientat V-E era aşezat pe spate în apropierea limitei nordice a gropii. Braţul drept, îndoit din cot, avea palma deasupra bazinului iar braţul stâng, de asemenea, îndoit din cot, avea palma pe abdomen. Picioarele erau drepte şi paralele. Ca inventar a avut câteva mici mărgele din pastă de sticlă de culoare albăstruie, împrăştiate şi câte o brăţară din sârmă de fier la fiecare mână, prost conservate. După poziţia scheletului apreciem că este vorba de un mormânt medieval.

English Abstract:

Location: Hagieni Plateau – Babii Valley

The archaeological excavations at Platoneşti - Hagieni Plateau – Babii Valley were conducted in 2008 over an area of about 150 m² under the form of three sondages drawn to excavate the tumulus no. 2.
The Hallstatt Settlement
The tumulus on Hagieni Plateau that is being excavated covers a settlement dating to the First Iron Age, the Babadag culture, the second evolution phase. We identified only one surface level building (LV), partially investigated during this campaign, only partially covered by the mound, having ceramic artifacts.
The Tumulus no. 2
We conducted investigations into the NW and NE sondages and into sondage A, drawn to dismantle the cover of the mound. We uncovered two inhumation graves located towards the south of the cover they crossed, having the base in the yellow soil, archaeologically sterile, one of which is Sarmatian, and the other one mediaeval.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO