Polocin | Comuna: Pogoneşti | Judeţ: Vaslui | Punct: Islaz-Călălboaia | Anul: 2014
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca migraţiilor;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Necropolă plană;
Cod RAN:
Județ:
Vaslui
Unitate administrativă:
Pogoneşti
Localitate:
Polocin
Punct:
Islaz-Călălboaia
Localizare:
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mamalaucă | Mircea | responsabil | Muzeul "Vasile Pârvan", Bârlad |
| Popuşoi | Eugenia | participant | Muzeul "Vasile Pârvan", Bârlad |
| Oancă | Mircea | participant | Muzeul "Vasile Pârvan", Bârlad |
Raport:
Perioada de desfăşurare a campaniei: 15-27 iulie 2013; 14-31 iulie 2014
Pe parcursul a mai bine de două decenii, în perimetrul comunei Pogoneşti, au fost semnalate, iar mai apoi cercetate două necropole aparţinând aceleaşi culturi, respectiv Sântana de Mureş-Černjachov. Este vorba, mai întâi, de necropola birituală din punctul „La Movilă“, care numără 58 de morminte, iar cea de-a doua, de această dată, amplasată pe malul drept al pârâului Tutova, la aproximativ 400 m nord de primul sit menţionat, este cea din punctul „Islaz“, sat Polocin. În suprafaţa cercetată au fost descoperite 79 de morminte.
Încă de la începutul anilor ‛90 am încercat să reperăm şi aşezarea/aşezările aferente celor două necropole. În mai multe rânduri am organizat periegheze în zona din apropierea necropolelor, investigaţii care au dus în cele din urmă la semnalarea unor aglomeraţii de fragmente ceramice, într-un punct situat la aproximativ 400 m vest de cele două necropole.
În anul 2009 am reuşit să întreprindem un sondaj arheologic, care a dus la descoperirea, posibil, a unei locuinţe de suprafaţă. Sondajul fiind unul foarte limitat în timp şi spaţiu, informaţia obţinută a rămas destul de sumară(1).
Încurajaţi de la rezultatele sondajului din anul 2009, în cadrul unui proiect amplu, din care au făcut parte Clubul „Rotary“ Bârlad, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ Iaşi, Platforma Arheoinvest, Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, sub coordonarea Muzeului „Vasile Pârvan“ Bârlad în anul 2013 a fost organizată o primă campanie de cercetări sistematice în punctul „Călălboaia”.
În anul 2013 a fost organizată o primă campanie de cercetări sistematice în punctul „Călălboaia”. Situl arheologic se află la aproximativ 400 m vest de nocropolele Pogoneşti-„La Movilă” şi Polocin-„Islaz” în partea dreaptă a pârâului Tutova pe prima terasă a acestuia, la baza unui deal (Pl. I).
Înaintea demarării săpăturilor au fost efectuate prospecţiuni cu ajutorul unui magnetometru, operaţiune materializată prin trasarea a două griduri de măsură cu laturile de 40 x 40 m (Pl. II, III). În urma acestei diagnosticări s-a trecut la executarea unei prime secţiuni, notate S I, cu lungimea de 40 m şi lăţimea de 2 m orientată est-vest, cu o întrerupere de la m 30 şi până la m 35 deoarece secţiunea intersecta un drum comunal (Pl IV). În cadrul ei, între metrii 3-4 şi 7-12 au apărut aglomerări de lipitură de lut şi fragmente ceramice. Descoperirea acestor urme arheologice ne-a determinat să trasăm şi o a doua secţiune, notată S. II, paralelă cu prima, la nord de aceasta, la o distanţă de 0,50 m, cu lungimea de 15 m. În perimetrul celor două secţiuni, S. I şi S. II, au fost descoperite două locuinţe notate L. 1 şi L. 2. Singurele artefacte descoperite care fac oarecum notă discordantă sunt, moneda de argint din vremea împăratului roman Septimius Severus, datată la anul 199 d.Chr. şi fibula de bronz specifică altei perioade istorice. Este vorba de un fragment de fibulă de tip carpic(2).
Cu prilejul campaniei din anul 2013, în prelungirea secţiunii trasate în anul 2009, atunci când de altfel au şi fost descoperite primele urme de locuire în punctul „Călălboaia”, a fost executată una nouă notată cu S. III, în lungimea de 8 m şi lăţimea de 2 m (Pl. IV). În suprafaţa cercetată nu a fost descoperit niciun complex arheologic, în schimb a fost recuperată o mare cantitate de ceramică şi fragmente osoase.
În campania din anul 2014 s-a trasat la sud de S. I, secţiunea S. IV la 0,50 m de aceasta, având dimensiunile de 29x2 m orientată est-vest paralelă cu S. I şi S. II (Pl. IV), în perimetrul căreia am descoperit locuinţa L. 3. Secţiunea S. V trasată la nord de S. II cu dimensiunile de 20x2 m, şi S. VI la nord de S. V începând cu m 11 al acesteia cu dimensiunile de 10x2 m cu un martor de 0,50 m faţă de S. V. În cadrul secţiunii S. VI au fost descoperite două locuinţe notate L. 4 şi L. 5 lucru care a necesitat trasarea la nord de S. VI, la 0,50 m, a unei casete de 8x2 m (Pl. IV).
Secţiunea S. VII a fost trasată la sud de S. IV la 0,50 m de aceasta cu dimensiunile de 17x2 m, dar fără să surprindem complexe.
Spre nord am trasat secţiunea S. VIII cu dimensiunile de 33x2 m (Pl. IV), în cadrul căreia am surprins locuinţa L 6.
Atât materialul provenit din locuinţe, ca de altfel şi cel din afara acestora, din punct de vedere tipologic, al tehnicilor de prelucrare, al caracteristicilor pastei folosite, aparţin perioadei secolului IV. d.Chr., respectiv culturii Sântana de Mureş - Černjachov, cultură atât de bine reprezentată în zonă.
Materialul ceramic, atât de numeros, în care cantitatea de fragmente provenite din vase lucrate la roată din pastă fină, dar mai ales zgrunţuroasă este extrem de mare obligându-ne la acceptarea unei încadrări culturale ce poate excede epoca în care piesele de metal sunt încadrate. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Note:
1.
(1) M. Mamalaucă, M. Oancă, Sondajul arheologic din punctul„Călălboiaia”, sat Polocin, com Pogoneşti, jud. Vaslui, Acta Musei Tutovensis, IX – X, 2014, p. 151-165.
(2) Gh. Bichir, Cultura carpică, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1973, p. 100.