Polocin | Comuna: Pogoneşti | Judeţ: Vaslui | Punct: Polocin - Islaz-Călăboaia | Anul: 2016
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca migraţiilor;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Necropolă plană;
Cod RAN:
Județ:
Vaslui
Unitate administrativă:
Pogoneşti
Localitate:
Polocin
Punct:
Polocin - Islaz-Călăboaia
Localizare:
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Cotiugă | Vasile | responsabil | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Mamalaucă | Mircea | participant | Muzeul "Vasile Pârvan", Bârlad |
| Popuşoi | Eugenia | participant | Muzeul "Vasile Pârvan", Bârlad |
| Oancă | Mircea | participant | Muzeul "Vasile Pârvan", Bârlad |
Raport:
După sondajul din anul 2009, în urma căruia a fost descoperită o locuinţă de suprafaţă, în anii următori au fost organizate mai multe campanii de cercetare încheiate cu rezultate promiţătoare (Planşa I – ortofotoplan). Este vorba de mai multe locuinţe databile în secolele III – IV p. Chr., aflate la aproximativ 400 m de necropola birituală din punctul „La Movilă“, care numără 58 de morminte şi cea din punctul „Islaz” cu alte 79 de morminte. Ambele necropole aparţinând aceleaşi perioade şi culturi, respectiv Sântana de Mureş-Černjachov.
Prima campanie de cercetare sistematică a zonei a fost cea din anul 2013, care a fost precedată de o serie de prospecţiuni realizate cu ajutorul unui magnetometru cu cesiu, operaţiune materializată prin trasarea a două griduri de măsură, cu laturile de 40 x 40 m. Au urmat apoi şi alte campanii care au dus la descoperirea a numai puţin de şase locuinţe de suprafaţă. Informaţii legate de prima locuinţă au fost publicate în urmă cu câţiva ani ilustrând încadrarea culturală pe care am propus-o pentru acest sit (88). Urmează ca în scurt timp să fie publicate şi rezultatele obţinute în urma cercetării următoarelor patru locuinţe.
Referindu-ne însă strict la ultima campanie de cercetări arheologice, respectiv cea din anul 2016, remarcăm faptul că au fost trasate alte două secţiuni aflate la 0,50 m nord de ultima secţiune trasată în anul precedent, respectiv S IX şi S X. Prima dintre ele în lungime de 22 m, iar a doua de 24 m, ambele cu lăţimea de 2 m.
În ceea ce priveşte situaţia întâlnită în perimetrul S IX remarcăm că între metrii 2 – 3, din extremitatea estică a secţiunii, a apărut o mică aglomerare de chirpic, pietre şi fragmente osoase. Între metrii 3 – 9, dar mai ales între 3 - 6 m avem de-a face cu o aglomerare mai consistentă de chirpic, oase şi fragmente ceramice. Printre piesele care merită a fi menţionate, descoperite în perimetrul acestei locuinţe notate L 6 se află o foarte interesantă cute de formă lamelară, cu orificiu de agăţare la unul din capete şi un fragment dintr-un idol zoomorf. Important de amintit este faptul că ne-a fost imposibil să surprindem conturul acestei locuinţe, aglomerarea de chirpic se întinde pe direcţia E-V pe lungimea a 3 m, iar pe cea N-S pe circa 2 m, extinzându-se şi în perimetrul S X. Privitor la aceaşi secţiune remarcăm faptul că în extremitatea vestică a acesteia, între metrii 17 şi 22 se află o altă aglomerare de material arheologic, constând mai ales din ceramică, pietre, cărbune, fără prea multe bucăţi de chirpic. Posibil să fie vorba de o anexă gospodărească.
În privinţa secţiunii S X remarcăm că la adâncimea de – 0, 40 m, între metrii 0 – 12 avem de-a face cu urme slabe de chirpic, fragmente ceramice şi fragmente osteologice. Lucrurile se modifică între 12,20 şi 14,80 m acolo unde cantitatea de chirpic, fragmente osteologice şi câteva fragmente ceramice ne duc cu gândul la existenţa unei noi locuinţe, respectiv L VII. Posibil ca ea să se extindă dincolo de peretele nordic al secţiunii. Ca şi în cazul celorlalte locuinţe inventarul fiind extrem de sărac, doar prezenţa fragmentelor de chirpic ne duc cu gândul la existenţa unei locuinţe.
Descoperirea cea mai importantă, din cadrul acestei campanii, a fost fără îndoială cuptorul de uz caznic aflat în extremitatea estică a secţiunii, între metrii 21,5 şi 24, la adâncimea de 0,80 m (Planşa II-III). Cuptorul a fost orientat pe direcţia est vest cu gura spre est, având lungimea în interior de 1,30 m, lăţimea maximă de 0,87 m şi cea minimă, din zona de alimentare, de 0,47 m. Sa păstrat intactă întreaga vatră a cuptorului şi circa 0,15 m din pereţii acestuia. În preajmă şi sub acesta au fost descoperite mai multe fragmente ceramice desprinse din vase lucrate la roată din pastă fină de culoare cenuşie, iar în cuptor, în colţul nord vestic, s-a păstrat o grămăjoară de cărbune şi cenuşă. Remarcăm faptul că asemenea construcţii sunt extrem de rare, negâsind până acum un corespondent în acest areal geografic.
Deşi campania de cercetări din anul 2016 nu a fost una spectaculoasă, prin cele două locuinţe descoperite, dar mai ales a cuptorului de uz gospodăresc reuşim să oferim date noi legate de această aşezare care probabil este legată de una din cele două necropole aflate în imediata apropiere. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Note:
1.
88. M. Mamalaucă, M. Oancă, Sondajul arheologic din punctul „Călălboiaia”, sat Polocin, com Pogoneşti, jud. Vaslui, Acta Musei Tutovensis, IX – X, 2014, p. 151-165.