Popeşti | Comuna: Oraş Mihăileşti | Judeţ: Giurgiu | Punct: Cimitirul satului | Anul: 2020
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
6503
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 104172.01 |
Județ:
Giurgiu
Unitate administrativă:
Oraș Mihăilești
Localitate:
Popești
Punct:
Cimitirul Satului
Localizare:
| 104172.01 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Nicolae | Cătălin | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Palincaş | Nona | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Raport:
Cimitirul satului se află în partea est-centrală a Sectorului B (Vulpe 2004-2005, fig. 2 stânga) şi ocupă o suprafaţă de 1,4ha, incluzând şi pantele promontoriului. Deoarece din săpăturile preventive din 2019 s-a constatat că: 1). aici se află o foarte importantă depunere arheologică; 2). înmormântările nu pot fi oprite din lipsă de alt cimitir; 3). parohia locală, proprietara terenului, nu are bani pentru săpături preventive; şi 4). finanţare pentru săpături sistematice, cele mai potrivite în raport cu importanţa sitului, nu s-a obţinut, pentru a preveni distrugerea a ce a mai rămas din această parte de sit, s-a continuat abordarea din 2019, aceea de a face săpături preventive pe ariile imediat afectate de amenajarea de gropi funerare. Dacă, pe de o parte, această politică are dezavantajul major de a lăsa necercetate ariile in situ – chiar dacă în general reduse ca suprafaţă – din jurul gropilor funerare, ea reprezintă, pe de altă parte, singura posibilitate de a obţine din ariile gropilor funerare informaţii care altfel ar fi pierdute pentru totdeauna. În plus, s-a asigurat asistenţă arheologică în cazul mormintelor care au fost amenajate peste morminte pre-existente, pentru a mai recupera artefacte şi profile acolo unde ele sunt vizibile în marginea noilor gropi de mormânt. Asistenţă arheologică s-a făcut pentru o suprafaţă de cca. 59 mp, reprezentând suprafeţele a trei cavouri şi 17 morminte, majoritatea în zone deja afectate parţial de înmormântări mai vechi şi aflate în diferite părţi din cimitir. Trei înmormântări s-au făcut fără asistenţă arheologică din cauza crizei COVID-19.
Rezultatele cercetării
Stratigrafia continuă să fie considerabil diferită de la o zonă a cimitirului la alta. Datarea se bazează deocamdată pe observaţiile făcute asupra materialului nespălat (din lipsă de fonduri).
Bronz mijlociu
Sunt doar câteva cioburi, dintre care se remarcă unul ce imită în tehnica împunsăturilor succesive motivul decorativ „Ω”, altfel specific ceramicii Monteoru (Zaharia, 1991, p. 64, 71, fig. 4/4; 5/5; 6/4 etc.).
Hallstatt timpuriu
Câteva cioburi într-un strat, în partea de nord-est a cimitirului, pot fi atribuite etapei Pre-Basarabi (Palincaş 2004-2005).
Hallstatt mijlociu
În partea centrală (cavou Florin Tudor) şi de sud-vest (M. Maria Necula) s-a identificat un strat Basarabi cu gropi şi ceramică întregibilă.
Latène mijlociu
Locuirea este bine reprezentată peste tot. Se remarcă, în partea de nord-vest a cimitirului, aria de 2,50 x 1,10 m din cavoul lui Nicolae-Petrică Gheorghe, unde s-au identificat trei refaceri ale unei construcţii mari: etapa cea mai recentă consta în resturile nearse ale unor pereţi de chirpici; cea precedentă dintr-o construcţie de chirpici cu o vatră în formă de trunchi de piramidă, cu suprafaţă pătrată de aproximativ 1 mp, decorată prin şănţuire simplă ce forma chenare şi aprox. opt dreptunghiuri pe margini şi două cercuri şi un sector major de cerc în mijloc (fig. 1); iar etapa de dinainte, din fragmente masive de chirpic ars, un fragment de vatră decorată şi un fragment de olan (fig. 2). Restul construcţiei a fost distrus de gropi de cavouri cu excepţia unei fâşii de cca. 1m lăţime, spre sud (necercetat din lipsă de fonduri).
Resturi importante de locuire s-au găsit şi în sud-vestul cimitirului: în aria cavoului lui George Cornea s-au identificat trei nivele, cu un fragment de toartă de amforă cu ştampilă epigrafă pe nivelul al doilea de călcare, iar în aria M. Maria Necula, unde depunerea depăşea -2,45 m adâncime, s-au identificat inclusiv gropi foarte adânci (fig. 3).
Ev mediu târziu
Aproape în toate ariile săpate apar resturi de locuire din această perioadă, în principal sub forma cărămizilor de pavaj, in situ sau nu. În partea de sud-vest a cimitirului, în aria cavoului lui Cornel Radu, s-au găsit şi resturile unui cuptor şi un tipar de piatră pentru turnat un obiect globular, probabil o podoabă de metal.
Arhiva documentară şi materialele sunt la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan”.
Obiectivul cercetărilor viitoare este, evident, excavarea tuturor ariilor încă in situ, înainte de a fi distruse de mormintele noi.
Concluzii
Descoperirea clădirii Latène cu vatra decorată şi pereţii groşi schimbă imaginea anterioară despre structurii Argedavei, conform căreia clădirile mari, publice se aflau toate pe Acropolă (Sector A), iar Sectorul B era „aşezarea «civilă»” (Vulpe şi Gheorghiţă 1979, 96). Acest tip de informaţii va fi însă iremediabil distrus dacă nu se vor găsi fonduri pentru cercetări arheologice corespunzătoare. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Bibliografie: