.
Popeşti | Comuna: Oraş Mihăileşti | Judeţ: Giurgiu | Punct: Cimitirul satului | Anul: 2020
Anul:
2020
Epoca:
Epoca bronzului;Hallstatt;Latene;Epoca medievală târzie (sec. XIV-XVIII)
Perioade:
Epoca medievală târzie;
Epoca bronzului mijlociu;
Hallstatt timpuriu;
Hallstatt mijlociu;
La Tène mijlociu
Categorie:
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Județ:
Giurgiu
Localitate:
Popeşti
Comuna:
Oraş Mihăileşti
Punct:
Cimitirul satului
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Nicolae Cătălin Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Palincaş Nona Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN:
Raport:

Cimitirul satului se află în partea est-centrală a Sectorului B (Vulpe 2004-2005, fig. 2 stânga) şi ocupă o suprafaţă de 1,4ha, incluzând şi pantele promontoriului. Deoarece din săpăturile preventive din 2019 s-a constatat că: 1). aici se află o foarte importantă depunere arheologică; 2). înmormântările nu pot fi oprite din lipsă de alt cimitir; 3). parohia locală, proprietara terenului, nu are bani pentru săpă...turi preventive; şi 4). finanţare pentru săpături sistematice, cele mai potrivite în raport cu importanţa sitului, nu s-a obţinut, pentru a preveni distrugerea a ce a mai rămas din această parte de sit, s-a continuat abordarea din 2019, aceea de a face săpături preventive pe ariile imediat afectate de amenajarea de gropi funerare. Dacă, pe de o parte, această politică are dezavantajul major de a lăsa necercetate ariile in situ – chiar dacă în general reduse ca suprafaţă – din jurul gropilor funerare, ea reprezintă, pe de altă parte, singura posibilitate de a obţine din ariile gropilor funerare informaţii care altfel ar fi pierdute pentru totdeauna. În plus, s-a asigurat asistenţă arheologică în cazul mormintelor care au fost amenajate peste morminte pre-existente, pentru a mai recupera artefacte şi profile acolo unde ele sunt vizibile în marginea noilor gropi de mormânt. Asistenţă arheologică s-a făcut pentru o suprafaţă de cca. 59 mp, reprezentând suprafeţele a trei cavouri şi 17 morminte, majoritatea în zone deja afectate parţial de înmormântări mai vechi şi aflate în diferite părţi din cimitir. Trei înmormântări s-au făcut fără asistenţă arheologică din cauza crizei COVID-19. Rezultatele cercetării Stratigrafia continuă să fie considerabil diferită de la o zonă a cimitirului la alta. Datarea se bazează deocamdată pe observaţiile făcute asupra materialului nespălat (din lipsă de fonduri). Bronz mijlociu Sunt doar câteva cioburi, dintre care se remarcă unul ce imită în tehnica împunsăturilor succesive motivul decorativ „Ω”, altfel specific ceramicii Monteoru (Zaharia, 1991, p. 64, 71, fig. 4/4; 5/5; 6/4 etc.). Hallstatt timpuriu Câteva cioburi într-un strat, în partea de nord-est a cimitirului, pot fi atribuite etapei Pre-Basarabi (Palincaş 2004-2005). Hallstatt mijlociu În partea centrală (cavou Florin Tudor) şi de sud-vest (M. Maria Necula) s-a identificat un strat Basarabi cu gropi şi ceramică întregibilă. Latène mijlociu Locuirea este bine reprezentată peste tot. Se remarcă, în partea de nord-vest a cimitirului, aria de 2,50 x 1,10 m din cavoul lui Nicolae-Petrică Gheorghe, unde s-au identificat trei refaceri ale unei construcţii mari: etapa cea mai recentă consta în resturile nearse ale unor pereţi de chirpici; cea precedentă dintr-o construcţie de chirpici cu o vatră în formă de trunchi de piramidă, cu suprafaţă pătrată de aproximativ 1 mp, decorată prin şănţuire simplă ce forma chenare şi aprox. opt dreptunghiuri pe margini şi două cercuri şi un sector major de cerc în mijloc (fig. 1); iar etapa de dinainte, din fragmente masive de chirpic ars, un fragment de vatră decorată şi un fragment de olan (fig. 2). Restul construcţiei a fost distrus de gropi de cavouri cu excepţia unei fâşii de cca. 1m lăţime, spre sud (necercetat din lipsă de fonduri). Resturi importante de locuire s-au găsit şi în sud-vestul cimitirului: în aria cavoului lui George Cornea s-au identificat trei nivele, cu un fragment de toartă de amforă cu ştampilă epigrafă pe nivelul al doilea de călcare, iar în aria M. Maria Necula, unde depunerea depăşea -2,45 m adâncime, s-au identificat inclusiv gropi foarte adânci (fig. 3). Ev mediu târziu Aproape în toate ariile săpate apar resturi de locuire din această perioadă, în principal sub forma cărămizilor de pavaj, in situ sau nu. În partea de sud-vest a cimitirului, în aria cavoului lui Cornel Radu, s-au găsit şi resturile unui cuptor şi un tipar de piatră pentru turnat un obiect globular, probabil o podoabă de metal. Arhiva documentară şi materialele sunt la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan”. Obiectivul cercetărilor viitoare este, evident, excavarea tuturor ariilor încă in situ, înainte de a fi distruse de mormintele noi. Concluzii Descoperirea clădirii Latène cu vatra decorată şi pereţii groşi schimbă imaginea anterioară despre structurii Argedavei, conform căreia clădirile mari, publice se aflau toate pe Acropolă (Sector A), iar Sectorul B era „aşezarea «civilă»” (Vulpe şi Gheorghiţă 1979, 96). Acest tip de informaţii va fi însă iremediabil distrus dacă nu se vor găsi fonduri pentru cercetări arheologice corespunzătoare.

English Abstract:

Preventive excavations were carried out in the well-known Geto-Dacian site identified as Argedava/Argedaon, in the east-central part of Sector B, occupied by the village cemetery. As no other burial ground could be provided and the parish does not have the funds for preventive excavations in their own right, we provided archaeological assistance for each grave- or vault-pit, as the only immediate solution to prevent complete loss of archaeological information. Habitation traces dated to the late mediaeval-, Late Iron Age- and prehistoric periods – Middle Bronze Age, Urnfield- (pre-Basarabi ceramics) and middle Hallstatt- (Basarabi culture) – were found. A small plot (2.50 x 1.10m) in the north-western part of the cemetery stands out due to the remains of a large building reconstructed three times in a row. The uppermost stage consisted only in a layer of clay resulted from the unburned walls, the preceding layer yielded a nearly completely preserved square-shaped hearth of approx. 1sqm, decorated with approx. eight rectangles along the margins, two circles and a major circle segment in the middle (fig. 1); in the preceding layer there were massive burnt pieces of wattle-and-daub walls, a piece of a decorated hearth and a fragment of an roofing tile with arc-shaped cross-section (fig. 2). These remains change our image of the structure of Argedava, as it shows that large, public buildings were not confined to Sector A, as previously believed. In conclusion, it is argued that proper excavation funding is needed to save from destruction the last remains from this area of this major archaeological site.

Bibliografie:

Palincaş, N., Zur chronologischen Stellung der kannelierten (Vor-Basarabi-) Keramik von Popeşti, în Dacia NS 48-49, 2004–2005, p. 55–64.


Vulpe, A., 50 years of excavations at the pre- and protohistoric site at Popeşti, în Dacia NS 38-39, 2004-2005, p. 19-37.
Vulpe, A. şi Gheorghiţă, M., Şantierul arheologic Popeşti, com. Mihăileşti, jud. Ilfov. Raport preliminar asupra rezultatelor din campania anilor 1976-1977, în Cercetări arheologice. Muzeul Naţional de Istorie a României, 9, 1979, p. 95-104.
Zaharia, E. La culture de Monteoru. la IIIe étape MIc2. Les fouilles de Sărata-Monteoru (dép. de Buzău), în Dacia NS 35, 1991, p. 61-91.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO