| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Marinete | Alina | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
| Morintz | Alexandru | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
| Schuster | Cristian | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
| Şerbănescu | Done | Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa | |
| Tuţulescu | Ion | Muzeul Judeţean Vâlcea, Râmnicu Vâlcea | |
| Văcăroaia | Cristina Alexandra |
Campania arheologică de la Radovanu s-a desfăşurat în perioada 28 iulie – 29 august 2014. Cercetările s-au concentrat doar pe Gorgana a doua. Comparativ cu campania anterioară, săpătura a fost de mai mică amploare (nu au fost deschise casete noi, ci doar continuate cele începute), o parte a timpului fiind dedicat măsurătorilor magnetometrice. Au fost continuate investigaţiile în Casetele 4, 5, Y şi Z (fig. 1),... unde în campania anterioară fusese identificată o aglomerare de material arheologic, constând din pietre, chirpici, fragmente ceramice şi oase de animale. Întrucât structura de locuire (L3) se afla la marginile celor trei casete alăturate, s-a decis demontarea martorilor dintre ele. Pentru a păstra însă evidenţa stratigrafică, iniţial au fost demontaţi doar martorii dintre Casetele 4 şi Y, respectiv 5 şi Z. S-a putut documenta faptul că pereţii construcţiei, foarte probabil o locuinţă, în special cel nordic, s-au prăbuşit în interior în urma incendierii. Au fost descoperite numeroase fragmente de chirpici cu impresiuni de nuiele. Surprinde numărul mare de pietre, comparativ cu alte construcţii. În extremitatea sud- estică a L3 a fost identificat un chiup. Partea superioară era prabuşită în interior, diametrul părţii păstrate fiind 85 cm, iar grosimea pereţilor de circa 3 cm. La săparea chiupului, la est de acesta. A fost găsit un al doilea chiup aflat într-o stare mai proastă de conservare (fig. 2). În partea nordică a complexului au fost descoperite fragmente aparţinând a cele puţin 4 fructiere. De asemenea, au fost continuate cercetările în Casetele 2, X, 3 şi 1. În Caseta 2 adâncirea nu s-a putut efectua decât în colţul estic, datorită unui şanţ arheologic vechi, documentat anul trecut, care străbate secţiunea pe direcţia nord-sud. În acest colţ, ca şi în Caseta X, au fost găsite un număr redus de pietre. A fost continuată săpătura în Caseta Q, unde s-a ajuns la adâncimea de 0,78 m. Materialul arheologic este sărac, constând într-un fragment căţuie şi puţine fragmente de amforă. Menţionăm apariţia a 3 mici aglomerări de pietre, situate aproximativ în centrul casetei. O descoperire deosebit de importantă a fost efectuată în Caseta 1. Aici, în vecinătatea vetrei decorate cercetate în campania anterioară şi recent publicată (Morintz A 2013; Şerbănescu et alii 2014), a fost găsit un obiect care, cel puţin pentru moment, ridică probleme în privinţa funcţionalităţii, pentru acesta negăsindu-se analogii certe (fig. 3). Obiectul a fost realizat dintr-o gresie proasă. Aşa cum menţionam la început, un alt obiectiv al campaniei din 2014 a fost efectuarea de măsurători geofizice. Utilizarea acestei metode non-distructive a fost aplicată pe suprafeţele încă nesăpate, în principal cele dispuse în extremitate nordică a gorganei (fig. 1). Utilitatea metodei a fost verificată în campaniile anterioare, când semnalele de arsură au fost confirmate prin săpătură prin descoperirea unor vetre. Prelucrarea şi analizarea informaţiilor geofizice vor oferi un sprjin în alegerea strategiei de cercetare pentru campaniile viitoare.
L. Mecu, A. Nălbitoru, Folosirea metodelor geofizice pe situl de la
