Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Bălărie | Andrei | Muzeul Banatului, Timişoara | |
Colţeanu | Petrică Ionuţ | responsabil | Muzeul Banatului, Timişoara |
Georgescu | Andrei | Muzeul Banatului, Timişoara | |
Gindele | Robert | Muzeul Judeţean Satu Mare | |
Hamzu | Adrian | Muzeul Banatului, Timişoara | |
Leonti | Iulian | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş | |
Petcu | Radu | Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa | |
Talagiu | Andrei | ||
Tănase | Daniela | responsabil | Muzeul Banatului, Timişoara |
Construirea lotului 2 al autostrăzii Timişoara-Lugoj a impus realizarea unei evaluări a potenţialului arheologic între km 54+000 – 79+625, pe teritoriul comunei Remetea Mare, a oraşului Recaş, a comunei Topolovăţu Mare şi a comunei Belinţ. Obiectivul evaluării a fost determinarea prezenţei sau absenţei siturilor arheologice în zona afectată de lucrările de construire a autostrăzii. În cazul descoperirii unor v...estigii arheologice, cercetarea a urmărit distribuţia spaţială a acestora, stratigrafia zonei, precum şi caracterul şi starea lor de conservare. Diagnosticul intruziv pe traseul autostrăzii Autostrăzii Timişoara-Lugoj, Lot 2 (Km 54+000 - 79+625) a fost realizat prin efectuarea unor secţiuni stratigrafice mecanizate, cu dimensiuni de 10x2 m, acestea fiind prelungite unde s-a considerat că este necesar. Distanţa între secţiuni a fost de 50 m, acestea fiind îndesite în zonele unde s-au identificat situri sau în zonele cu presupus potenţial arheologic. Pe tronsonul studiat au fost trasate în total 802 de secţiuni, din punct de vedere statistic o secţiune la o distanţă de 30 m. Sit 3 – km. 65+500 – 65+620 (oraş Recaş). Aşezare din epoca eneolitică. Aşezarea este caracterizată din punct de vedere arheologic printr-un strat de cultură, care apare la adâncimea de 30-32 cm, având o grosime de 3-4 cm. Stratul de cultură a fost surprins în secţiunea S424 şi constă în pământ cenuşiu-brun, cu fragmente ceramice, chirpici şi cărbune de lemn. În acest strat a fost descoperit un topor din piatră. În secţiunea învecinată, la est, S422, sub stratul de cultură, la adâncimea de 80 cm s-au conturat mai multe gropi de stâlpi, care sunt amplasate în şiruri şi atestă prezenţa unei clădiri rectangulare, orientate aproximativ nord-sud. Deşi clădirea a fost surprinsă parţial, pe baza gropilor de stâlpi putem să presupunem o lăţime mai mare de 4 m şi o lungime mai mare de 7 m. Pe baza diagnosticului arheologic şi pe baza amplasării pe un grind din zona mlăştinoasă putem să presupunem existenţa unei aşezări cu construcţii de suprafaţă, identificabile arheologic prin şiruri de gropi de stâlpi. Fragmentele de chirpici şi de cărbune de lemn indică posibilitatea de descoperire a unor porţiuni arse din pereţii din lut bătut şi a unor vetre amplasate în interiorul sau exteriorul locuinţelor de suprafaţă.
A. Bejan, Banatul în secolele IV-XII, Timişoara 1995.