.
Reşca | Comuna: Dobrosloveni | Judeţ: Olt | Anul: 2008
Anul:
2008
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca migraţiilor (sec. III - VI)
Perioade:
Epoca romană;
Epoca post-romană
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Necropolă
Județ:
Olt
Localitate:
Reşca
Comuna:
Dobrosloveni
Toponim:
Romula
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Amon Lucian Universitatea Craiova
Gherghe Petre Universitatea Craiova
Mihai George Muzeul Câmpiei Romanaţiului, Caracal
Negru Mircea responsabil Universitatea "Spiru Haret", Bucureşti
Cod RAN:
Raport:

În luna iulie 2008 au continuat cercetările arheologice sistematice în sectorul de N al oraşului roman Romula. Obiectivul principal a fost completarea informaţiilor ştiinţifice cu privire la evoluţia zonei, în special, în sec. II-III p.Chr. În acest scop au fost practicate două secţiuni, orientate S-N, perpendiculare pe zidul lui Filip Arabul. Numerotarea carourilor a început de la S la N. S1 a avut o lungim...e de 30 m şi o lăţime de 2 m. Ea a fost trasată în continuarea secţiunii S1 (2006), faţă de care s-a lăsat un martor de 0,50 m. S2 a fost trasată la o distanţă de 30 m V de S1. Ea a avut lungimea de 15 m şi lăţimea de 1,50 m. Stratigrafia diferă uşor între cele două secţiuni. Astfel, în S1 ea era următoarea: până la adâncimea de 0,22/0,25 m – stratul vegetal de culoare cenuşie; de la adâncimea de 0,22/0,25 m la adâncimea de 0,50 m – strat cenuşiu-negricios cu multe fragmente de chirpic, cărămizi şi ţigle; 0,50 - 0,65 m – strat cenuşiu cu fragmente de chirpic şi alte materiale de epocă romană; 0,65 - 0,75 m strat de pământ de culoare castanie, fără vestigii arheologice. În S2 stratigrafia era următoarea: până la adâncimea de 0,15/0,20 m – stratul vegetal de culoare cenuşie; de la 0,15/0,20 m la 0,25 m – strat de pământ de culoare cenuşiu-negricioasă cu fragmente de chirpic şi material arheologic de epocă romană; de la 0,25 m la 0,42 m – strat de pământ de culoare cenuşie cu foarte rare materiale arheologice de epocă romană; iar de la 0,42 m – la 0,60 m – strat de pământ de culoare castanie fără vestigii arheologice. În cursul cercetărilor au fost surprinse o groapă menajeră, două morminte şi două locuinţe. Groapa nr. 1 a fost parţial surprinsă în c. 8-11 din S1. Ea avea o formă rectangulară cu laturile paralele surprinse în secţiune de 5,90 m şi adâncimea maximă de 1,75 m de la nivelul actual de călcare. În umplutura gropii au fost descoperite fragmente de vase ceramice din pastă fină de culoare cenuşie sau cărămizie, respectiv zgrunţuroasă de culoare cenuşie. Au mai fost descoperite obiecte din fier (7 piroane, o cheie, o dăltiţă, un vârf de săgeată), bronz (o aplică ajurată, o monedă ilizibilă, un inel, un tub), din os (o verigă, o linguriţă). Un fragment de statuetă feminină. Din ceramică sunt două fragmente de statuete feminine (Venus). M1, a fost descoperit în S1, c. 6-7. Groapa de formă rectangulară cu colţurile rotunjite avea lungimea surprinsă de 0,52 m, lăţimea de 0,48 m. Groapa pornea de la adâncimea de 0,56 m de la nivelul actual şi ajungea la adâncimea maximă de 1 m. Pereţii sunt puţin alveolaţi, iar fundul este plat. Pe pereţii se observă un strat de lut ars la culoarea cărămizie, indicând arderea lor la o temperatură înaltă. În interiorul gropii au fost descoperite numeroase fragmente de oase calcinate, fără alte obiecte de inventar. M2, a fost descoperit în S1, c. 7, la o distanţă de 0,26 m N de M. 1. Groapa sa este asemănătoare cu cea precedentă. Ea pornea de la adâncimea de 0,60 m, avea lungimea de 0,42 m, lăţimea de 0,40 m şi adâncimea maximă de 1,07 m. Spre deosebire de groapa mormântului precedent, pereţii săi aveau culoarea gălbuie, fără urme de ardere. În interiorul complexului au fost descoperite puţine fragmente de oase calcinate şi fragmente de vase ceramice. Locuinţa nr. 1 a fost descoperită în secţiunea S1, c. 14-15. Complexul a fost doar parţial cercetat în campania din anul 2008. Locuinţa continuă în profilele de E, V şi în capătul de N al secţiunii. Pereţii erau realizaţi din nuiele împletite lipite cu lut. Urmele acestei lipituri incendiate au fost surprinse pe o suprafaţă cu lungimea de aproximativ 3 m, fiind mai consistente în jumătatea estică a secţiunii. În c.15, în interiorul locuinţei a apărut un cuptor de bucătărie care are vatră amenajată din cărămizi romane. Tot din cărămizi romane lipite cu lut erau şi pereţii. La interior cuptorul avea latura de 0,65 m, iar deschiderea era de 0,40 m. Gura de alimentare era spre N. În cursul cercetărilor, în interiorul complexului au apărut puţine fragmente ceramice din corpul unei amfore din pastă cenuşie fină, fragmente de cărămizi şi ţigle romane. L2 a fost descoperită în secţiunea S2, c. 5-6. De formă rectangulară cu colţurile rotunjite, complexul a fost surprins doar pe o lăţime de 0,40-0,60 m în S2, de-a lungul peretelui estic al secţiunii. În interiorul locuinţei au fost descoperite fragmente de cărămizi şi ţigle romane, chirpic şi lemn ars, trei piroane şi un vârf de săgeată din fier, o spatulă şi o monedă ilizibilă din bronz. La complexele arheologice prezentate, adăugăm două secţiuni mai vechi, despre care nu aveam informaţii. Denumite de noi S. A şi S. B, acestea au fost surprinse în S1, c.1-5, respectiv c.7-13, fiind aproape paralele cu secţiunile practicate de noi. Gr.1 şi L2 aparţin nivelului roman din a doua jumătate a secolului al II-lea p.Chr. şi prima jumătate a secolului al III-lea p.Chr. M1 şi 2 pot fi datate în a doua jumătate a secolului al III-lea p.Chr. Singurele indicii sunt stratigrafia şi puţinele fragmente ceramice descoperite în M2. De altfel, în campania arheologică din anul 2006, în imediata apropiere a zidului lui Filip Arabul au fost descoperite două morminte în cutii de cărămidă, datate în aceeaşi perioadă1. Aceste două morminte descoperite în anul 2008 confirmă extinderea necropolei plane de N în a doua jumătate a secolului al III-lea p.Chr. pe teritoriul ocupat anterior de atelierele de producţie ceramică amplasate la V de drumul roman spre Acidava2. L1 aparţine nivelului postroman din sec. IV-VI. Principalul indiciu în acest sens, dat fiind faptul ca respectivul complex este într-un stadiu incipient de cercetare, este cuptorul menajer din cărămizi romane, asemănător celor descoperite în cadrul unor locuinţe cercetate în anii 1975 şi 1981, datate în sec. VI3. Continuarea cercetărilor va oferi, sperăm, mai multe indicii în privinţa restrângerii acestei cronologii.

English Abstract:

In the latest archaeological campaign from Romula, we investigated the northern area of the site where some pottery workshops were discovered in the last decades.
In the summer of 2008, we opened two trenches close to the Philip the Arab’s Wall. Inside of them, we discovered two dwellings, two graves and one pit. The dwelling no. 2 and the pit no. 1 were dated to the late 2nd century A.D. and early 3rd century A.D. Two cremation graves were dated to the second half of the 3rd century A.D. Finally, we began to investigate the dwelling no. 1, that has a kitchen kiln with Roman pottery, dated to the 4th to the 6th centuries A.D.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO