Instituții și
Persoane implicate:
Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
Beldiman |
Corneliu |
participant |
Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Sztancs |
Diana Maria |
participant |
Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Raport:
Context. Metodologie. Tipologie.
Săpăturile arheologice efectuate în anul 2013 la Reşca (antica Romula) în Fortificaţia Centrală şi în Sectorul Nord (în continuare, ROM_FC şi ROM_SN) de către un colectiv sub conducerea conf. univ. dr. Mircea Negru (14) au condus la recuperarea unui lot de artefacte aparţinând industriei materiilor dure animale (în continuare, IMDA). În această campanie au fost descoperite 22 de piese, dintre care 16 în Fortificaţia Centrală şi 6 în Sectorul Nord. Piesele se păstrează în colecţiile Muzeului Judeţean Olt, Slatina. Aducem mulţumiri conf. univ. dr. Mircea Negru pentru amabilitatea cu care ne-a pus la dispoziţie piesele pentru studiu.
Materialele de acest gen provenind de la Romula fac acum pentru prima dată obiectul unei analize speciale (15). În privinţa contextului descoperirii, cele mai multe piese au fost reperate în afara complexelor, dar în contexte care le asigură datarea în sec. al II-lea – al III-lea A.D. – a se vedea datele din tabelul nr. 1 (16).
Distribuţia pe sectoarele sitului favorizează net sectorul Romula– Fortificaţia Centrală (N = 16); în sectorul Romula – Sectorul Nord au fost recuperate 6 piese (N = 6) – tabelul nr. 1.
Încadrarea cronologică vizează un interval cuprins între a doua jumătate a sec. al II-lea şi a doua jumătate a sec. al III-lea A.D.; cele mai multe piese (N = 15) sunt datate în a doua jumătate a sec. al II- lea şi prima jumătate a sec. al III-lea A.D. – tabelul nr. 1.
Structura tipologică a lotului 2013 (N total = 22) include: Unelte: Ace de cusut de os (N = 3); Piese de port/Podoabe: Ace de păr de os (N = 15); Elemente receptoare: Mâner de corn de cerb (N = 1); Mâner de os (placă-plăsea) (N = 1); Diverse: Jeton (N = 1); Disc/Nasture/ Jeton de os? (N = 1) – tabelul nr. 1.
Materiile prime utilizate au fost: oasele lungi de vită (N = 21); cornul de cerb – segment de rază (N = 1).
Pentru reperele metodologice ale analizei a se vedea raportul publicat în anul 2007, ca şi seria articolelor şi studiilor noastre recente relative la descoperirile făcute la Histria-Sectorul Basilica extra muros (17).
Fiecare artefact a fost tratat după un protocol standard, cu mai multe paliere şi componente, vizând înregistrarea extensivă/ exhaustivă a datelor (repertoriul şi tabelul nr. 1). Indicativele stabilite pe sectoare (exemple: ROM_FC/2013_1; ROM_SN/2013_3) sunt provizorii. Analiza vizează definirea şi cuantificarea unor aspecte precum: materiile prime; starea de conservare (piese întregi, fragmentare/fragmente); tipologia; morfologia; morfometria; urmele de fabricare; urmele de utilizare; formularea ipotezelor relative la rolul funcţional (18).
Au fost utilizate datele analizei exhaustive sistematice a pieselor în microscopie optică de mică putere (măriri 4x – 40x) şi digitală (x25 – x200); menţionăm şi faptul că s-a iniţiat, cu această ocazie, baza de date diverse şi banca de imagini (imagini macroscopice şi microscopice digitale, cu toate coordonatele necesare), care sunt primele de acest gen pentru un lot de artefacte aparţinând IMDA din situl Romula.
Ace de os. O categorie de piese bine reprezentată în lotul artefactelor IMDA descoperite la Romula este aceea a acelor de os; efectivul lor se cifrează la 18 (19). Tipologia acelor de păr şi de cusut de epocă romană este adoptată, în mediul cercetării din România, după standardele internaţionale, fiind aplicată şi de noi în clasificarea pieselor de la Romula (20).
Acele de păr de os descoperite la Romula în campania 2013 constituie efectivul cel mai numeros al lotului pe care îl analizăm cu acest prilej (N = 15); ele aparţin următoarelor tipuri: ● cu cap convex/ piramidal (N = 6); ● cu cap sferic/globular (N = 1); ● cu extremitatea proximală modelată în formă de capitel cu verigă circulară (N = 1); ● tip neprecizabil – piese fără extremitatea proximală păstrată (N = 7).
Sub raport tipologic, acele de os de la Romula (dintre care 15 de păr şi 3 de cusut) analizate cu acest prilej nu ridică probleme speciale şi de aceea nu insistăm asupra acestor aspecte; este vorba de tipuri comune, cu morfologie şi dimensiuni quasi-standardizate, prezente în multe situri din spaţiul actual al României, ca şi în restul Europei, repertorierea şi trimiterile la literatura de specialitate devenind superflue; analogii putem găsi în spaţiul intracarpatic, dar şi în teritoriul dobrogean (21).
Piesele descoperite la Romula, ca şi în alte situri sunt confecţionate, foarte probabil, în ateliere specializate din fragmente de oase lungi de bovine (Bos taurus) prin cioplire, crestare, tăiere cu ferăstrăul, raclaj axial intens cu o lamă metalică (cuţit), fasonare integrală şi finisare totală sau parţială prin polizare (frecare cu o bucată de piele). Urechea acelor de cusut a fost realizată prin dublă perforare şi cioplire/excavare a sectorului dintre perforaţii. Putem formula concluzia fabricării acelor de păr într-un atelier local, care funcţiona în zona meşteşugărească a sitului (22).
Alte tipuri. Alături de ace au fost descoperite şi alte piese, precum: jeton de os; disc/nasture/jeton de os?; mâner de corn de cerb; placă de os (plăsea) – tabelul nr. 1. Ele sunt tipuri comune în mediul roman, găsindu-şi analogii în regiunile Daciei romane şi ale Dobrogei (23). Din punct de vedere tehnic atrage atenţia placa de os striată pe faţa inferioară, utilizată probabil ca plăsea pentru un cuţit.
Concluzii. Artefactele IMDA recuperate în 2013 la Romula, cu un efectiv şi un repertoriu tipologic relativ restrânse, ilustrând aspecte tehnologice marcate de standardizare, constituie primul lot de acest gen publicat în mod detaliat după reperele metodologice actuale; prin datele extensive puse la dispoziţie, ele contribuie, în mod specific, la organizarea repertoriului descoperirilor în situl menţionat şi a datelor referitoare la activităţile complexe aferente etapei de locuire din sec. al II-lea – al III-lea A.D. în aria acestui binecunoscut oraş al Daciei romane, ca şi la documentarea existenţei probabile a unuia sau mai multor ateliere de prelucrare a materiilor dure animale. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Note:
1.
(14) Negru 2011; Negru 2012; Negru 2013 – cu bibliografia.
(15) Pentru date privind unele descoperiri IMDA anterioare la Romula cf. Popilian 1976; Negru 2012.
(16) Negru 2014 – raport de cercetare în prezentul volum.
(17) Beldiman et alii 2007; Beldiman et alii 2010; Beldiman 2013 – cu bibliografia.
(18) Beldiman 2007; Sztancs 2011; Beldiman et alii 2012, p. 79.
(19) Beldiman et alii 2007; Beldiman et alii 2010; Beldiman 2013 – cu bibliografia.
(20) Beldiman et alii 2010; Ciugudean 1997 – cu bibliografia.
(21) Beldiman et alii 2010; Ciugudean 1997; Suceveanu 1982, p. 123-124, pl. 22, 1 B-C, 3; Elefterescu 2008 – cu bibliografia.
22 Popilian 1976.
(23) Mânere de corn de cerb: Apulum – Ciugudean 1997, p. 175, pl. XXV/7-8; p. 187, pl. XXXVII/4; plăci de os sau de corn de cerb: Apulum – Ciugudean 1997, p. 178-179, pl. XXVIII/8; XXIX/1-2; Durostorum – Elefterescu 2008, p. 296, pl. XIII/276-277; jetoane de os: Apulum – Ciugudean 1997, p. 181, pl. XXXI/2, 4-5, 7-13,15; lucrarea citată cuprinde analogii din alte situri, precum şi bibliografia aferentă.
Bibliografie: