Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Șerbănescu | Adrian | Universitatea Bucureşti | |
Guțică | Laurențiu | Direcţia Judeţeană pentru Cultură Olt | |
Negru | Mircea | Universitatea Bucureşti |
În luna iunie 2019, au fost efectuate prospecţiuni geofizice în cadrul Fortificaţiei centrale pentru identificarea şi localizarea unor posibile structuri arheologice-nota 2. În total, au fost efectuate un număr de 39 de profile de tomografie electrică (ERT - Electrical Resistivity Tomography). Un număr de 24 de profile au fost orientate aproximativ N-S, perpendicular pe un presupus drum roman, care trecea prin... poarta de est a Fortificaţiei centrale; opt profile au fost orientate E-V fiind perpendiculare pe primele 24; respectiv şapte profile au fost efectuate în continuarea primelor opt, pentru a acoperi suprafaţă propusă pentru investigaţii geofizice (Pl.1:1). Profilele 1-32 au avut o lungime de 46 de metri, fiind folosit un sistem cu 47 de electrozi cu o separaţie între electrozi de 1 m şi 4 metri între profile, atât pentru cele orientate N-S cât şi pentru cele orientate E-V. În zona centrală, o suprafaţă de 12 m nu a fost investigată cu profile N-S din cauza unei săpături dintr-o campanie anterioară. Ultimele şapte profile au avut o lungime de 23 de metri, fiind folosiţi 24 de electrozi. Configuraţia aleasă pentru acest studiu a fost Dublu Dipol, datorită rezoluţiei laterale superioare comparativ cu alte configuraţii. Pe baza datelor obţinute au fost identificate numeroase anomalii, ce pot fi asociate cu posibile structuri arheologice, majoritatea rezistive, aspect consecvent cu materialele din care sunt alcătuite acestea, cărămidă, piatră, pietriş etc. De ambele părţi ale presupusului drum roman au fost identificate structuri (Pl. 1:1). Acest presupus drum pare a se încheia în dreptul unei clădiri de o mărime considerabilă (aprox. 40x38 de metri), evidenţiată de puternice anomalii rezistive. În zona acestui potenţial complex arheologic au fost efectuate săpături în campania din luna august 2019, pentru verificarea datelor geofizice obţinute anterior. Ca urmare a coroborării celor două seturi de date şi informaţii, s-a constatat că în zona complexului rezistiv ERT-0001 din datele geofizice au fost localizate două structuri arheologice (fig. 3). Clădirea 1/2019 (CFC 1/2019), identificată în casetele AP 21 – AP 25, este o structură de mari dimensiuni, asociată cu majoritatea anomaliilor rezistive ce compun complexul ERT-0001 din studiul geofizic. De asemenea, zona de intersecţie dintre Clădirea 1/2019 (CFC 1/2019) şi Clădirea 2/2019 (CFC 2/2019), în casetele AP 22 şi AP 23 prezintă anomalii rezistive consistente. Cu o rezistivitate ceva mai redusă decât cea a fundaţiilor zidurilor şi a acestora din urmă, apar fundaţiile interioare ce sunt dispuse în zona de SE a zidului clădirii (Pl. 1; 2:1, 2). În concluzie, în casetele AP 20-27 constatăm descoperirea unor structuri arheologice, semnalate anterior în cadrul investigaţiilor geofizice de anomaliile care constituie complexul arheogeofizic ERT-0001. În aceeaşi perioadă au fost efectuate investigaţii geofizice în partea central-estică a Fortificaţiei centrale de către un colectiv de la IGR. Scopul a fost efectuarea unui test privind metodele de cercetare geofizică, care pot fi eficiente în cadrul acestei zone a sitului arheologic-nota 3. Procesarea, restaurarea şi conservarea materialelor arheologice. În data de 31 august 2019, în vederea protejării de intemperii, casetele practicate au fost acoperite cu geotextil şi pământ. Materialele arheologice descoperite au fost procesate şi înregistrate în inventarul de şantier, cele întregibile fiind restaurate în cadrul laboratoarelor de specialitate din cadrul Institutului de Arheologie Vasile Pârvan Bucureşti. Cercetări multi şi interdisciplinare. În cursul anului 2019 au continuat investigaţiile multi şi interdisciplinare privind materialele arheologice descoperite în campaniile din anii precedenţi, care urmează a fi publicate în reviste de prestigiu, la care se adaugă investigaţii noi în domeniul microbiologiei. De asemenea, au fost efectuate primele scanări 3D ale unor obiecte descoperite în acest sit arheologic, care permit obţinerea unor imagini de înaltă rezoluţie, a structurii şi dimensiunilor acestor piese. Brevet de invenţie. Prin Decizia din 18.12.2019, OSIM a aprobat Brevetul de inventie Obţinere şi material ceramic pentru cărămizi, replică a celor romane publicat în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială-nota 4 , care deschide posibilitatea producerii unor materiale de restaurare cu proprietăţi similare cărămizilor romane, ce pot fi folosite în restaurarea edificiilor romane timpurii din provincia romană Dacia.
In the summer of 2019th, the archaeological research has continued in the central area of Central Fortification of Reşca-Romula archaeological site. The scope of this latest archaeological campaign was that to verify the new results of the geophysical investigations. This scope was touched, and two Roman buildings were identified in the area where the geophysical investigations suggested a possible Ancient structure. The archaeological material was processed and it is in preparation for publishing in the Romvla - Report Series.
Mircea Negru, Cristian Schuster, Romvla. Seria Rapoarte arheologice. Raport privind cercetările arheologice sistematice din anul 2015, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2016.
2. Pentru investigaţii geofizice anterioare în acest punct al sitului