Situl Sadoveni-Lutărie este amplasat pe malul drept al Prutului mijlociu, pe terenul aflat în proprietatea comunei Manoleasa din satul Sadoveni, comuna Manoleasa, judeţul Botoşani. Comuna Manoleasa este încadrată din punct de vedere administrativ în judeţul Botoşani, fiind situată în partea de nord-estică a României, în imediata vecinătate cu Republica Moldova, unde râul Prut reprezintă şi frontiera de stat.... Încă de la începutul anilor 1920, bazinul hidrografic al Prutului mijlociu devine foarte interesant din punct de vedere arheologic prin prisma descoperirilor paleolitice şi va fi cercetat intens timp de opt decenii de arheologi, enumerând aici pe N. N. Moroşan, N. Zaharia, C. S. Nicolăescu-Plopşor, M. Bitiri, Al. Păunescu şi V. Chirica. Pe teritoriul acestei comune, atât pe malul drept al Prutului mijlociu cât şi pe afluentul acestuia, pârâul Volovăţ, arheologii români au identificat numeroase piese din silex, majoritatea aparţinând paleoliticului superior1. Cele mai multe dintre aceste puncte semnalate în Repertoriul Arheologic al judeţului Botoşani (1976)2, sunt rezultatul unor cercetări efectuate înainte de construirea lacului de acumulare de la Stânca-Costeşti, care a afectat, prin ridicarea nivelului apei Prutului, numeroase aşezări paleolitice, multe dintre ele fiind în prezent inundate. Obiectivele cercetării preventive din luna iunie 2008 au inclus actualizarea datelor referitoare la geomorfologia zonei şi a punctelor paleolitice deja semnalate, precum şi identificarea unor noi puncte aparţinând paleoliticului superior din zona Prutului mijlociu. Punctele luate în discuţie sunt amplasate pe teritoriul administrativ al comunei Manoleasa, la NV de satul Sadoveni, pe stânga drumului care leagă satul Manoleasa de Sadoveni. Descoperirea lor a fost favorizată de dezvoltarea în terasa T2 a Prutului, cea pe care sunt amplasate, a unui sistem de alunecări de teren generate de eroziunea laterală exercitată de acesta, eroziunea amplificată în urma ridicării nivelului apei ca urmare a construirii barajului de la Stânca-Costeşti. Terasa 2, descrisă cu o înălţime relativă de 20-30 m şi 100 m înălţime absolută3 are în prezent în sectorul analizat, o altitudine relativă de 8 m, în urma înălţării nivelului apei râului Prut. Altitudinea medie absolută a terasei în acest punct este de 108 m, coborând în altitudine către S, în direcţia curgerii Prutului. Fruntea terasei este afectată de o serie de procese gravitaţionale, grupate în patru complexe de alunecări delapsive (numerotate de la 1 la 4, de la N la S), la care se asociază şiroiri şi ravenări, toate având ca punct de declanşare valea Prutului. Suprafaţa afectată de aceste procese este de aproximativ 0,12 km2 şi se suprapune podului şi frunţii de terasă, materialele deplasate fiind ulterior preluate de Prut. Punctele de analiză au fost reprezentate tocmai de râpele de desprindere ale acestor alunecări, în special ale alunecărilor nr. 3 şi nr. 44. În luna iunie a anului 2008 am efectuat un sondaj de 1,50 m lungime, 0,30 m lăţime şi 3 m adâncime într-un profil situat pe terasa Prutului mijlociu. Acesta este amplasat în partea nordică a satului Sadoveni (com. Manoleasa), la intrarea în sat (dinspre satul Manoleasa). Profilul de la Sadoveni-Lutărie5 se află în malul stâng, reprezentând o alunecare de teren, numerotată de noi cu cifra 3 (dintr-un grup de patru mari alunecări de teren, numerotate de la intrarea în sat). Descrierea geologică şi arheologică a profilului (de sus în jos) este următoarea: - orizontul A al solului actual, având o grosime de 0,10 m; - sol cenuşiu închis, situat între 0,10-0,60 m; - depozit loessoid cenuşiu-gălbui, compact, cu concreţiuni calcaroase, situat între 0,60-1 m, în care s-au identificat aşchii din silex şi fragmente ceramice aparţinând probabil epocii bronzului; - strat cenuşiu-albicios-gălbui, compact, dur, având o structură prismatică, amplasat între 1-1,30 m; - strat de loess gălbui, compact, cu o structură fină, identificat între 1,30-2,10 m, în care s-au observat concreţiuni calcaroase; - depozit loessoid maroniu-roşcat, caracterizat prin desprinderi prismatice, bogat în intruziuni feromanganice, amplasat între aproximativ 2 şi 2,70 m; - strat de loess nisipos brun-gălbui, cu o structură fină, situat între 2,70-2,85 m, în care s-au găsit numeroase pietricele rulate şi concreţiuni calcaroase; - strat de nisip gălbui, bogat în pietricele rulate şi galeţi din silex local, identificat între aproximativ 2,85 şi 3 m. În ceea ce priveşte fragmentele ceramice descoperite la Sadoveni-Lutărie putem spune că acestea aparţin epocii bronzului. Calitatea pastei este relativ bună, ca degresant fiind folosite nisipul, pleava sau cioburile pisate. Arderea a fost făcută în mediu oxidant, ceramica neprezentând nici un fel de decoraţie pe suprafaţă sau în interior. După aspect este posibil să aparţină culturii Noua6, semnalată în zonă la Cinghinea, com. Ripiceni, jud. Botoşani. Aici, la cca. 3 km S de zona noastră de interes a fost depistată o aşezare -„cenuşar”, la 70 de m N de marginea sudică a terasei Prutului, pe locul numit „În ponoară”7. Cercetările viitoare vor pune sau nu în evidenţă existenţa unei aşezări Noua în această zonă. Prin prisma rezultatelor furnizate de cercetarea preventivă din luna iunie 2008, considerăm ca necesară continuarea şi intensificarea pe viitor a cercetărilor din această regiune.