Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Bejan | Adrian | Universitatea de Vest, Timişoara | |
Grec | Marius | şcoala Generală Nr. 2 Sânnicolau Mare | |
Iambor | Petre | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca | |
Matei | Ștefan | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
În anul 1995 au fost surprinse {locuiri} datând din {a doua jumătate a mileniului I până în feudalismul dezvoltat}. În anul 1996, în urma practicării secţiunilor S3, S4 şi S5 şi a casetelor adiacente C1-C5/1996 au rezultat: S4: 1) Groapă de formă ovală, cu axele 1,20 x 1,10 m, adâncă de 0,90 m conţinând fragmentele unei vetre deschise exterioară locuinţelor. S-au recuperat fragment ceramice aparţinând sec.... XI-XII (G1/96); 2) Mormânt de înhumaţie deranjat, recuperându-se doar partea inferioară (oasele bazinului şi membrele inferioare). Între labele picioarelor, un fragment ceramic sec. III-IV. 3) Locuinţă (bordei) (B1/96) dreptunghiulară, cu laturile de 3,20 x 2,30 m, orientată N-S. Nivelul de călcare al locuinţei constă dintr-o podea îngroşată prin luturiri succesive. S-au depistat trei zone cu urme distruse ale unor vetre, iar spre mijlocul laturii vestice, conturul unei a patra vetre. În colţul nord-vestic a apărut o fusaiolă bitronconică din pastă cenuşie şi două greutăţi trapezoidale perforate în partea superioară (de la război de ţesut?). Prin ceramică locuinţele se datează în sec. VI-VII. ( S3-S5: 4) Groapa unui mic bordei, dreptunghiulară, cu colţuri rotunjite, axele 2 x 1,5 m. Inventar ceramic sec. XI-XII (B2/96). 5) Locuinţă dreptunghiulară (uşor trapezoidală) cu dimensiunile 3,30 x 1,90 m (B3/96). La colţuri şi de-a lungul pereţilor - urme de paie. Vatra a fost distrusă. Se datează prin fragmente ceramice în sec. XI-XII. 6-7) Două gropi de provizii extrem de bogate în oase de animale, groapa G2/96 în colţul sud-estic. Are formă de şanţ trapezoidal, lungime 3,40 m orientat NV-SE. Aşezare haotică, întâmplătoare a oaselor de animal într-un strat gros de 0,40 m. Ambele gropi aparţin nivelului de cultură de sec. XI-XII. 8) Locuinţă (S 4/96) cu trei faze de existenţă: a) faza I - groapă ovală cu axele 1,30 x 0,90 m, adâncime 2,05 m. De jur împrejurul gropii - o încăpere de acces dreptunghiulară, aproape ovală prin rotunjirea puternică a colţurilor, dimensiuni 2 x 1 m, adâncime 1,80 m. Cantitate mare de cenuşă şi arsură - ipoteză cuptor cu cameră de acces distrus de locuirea ulterioară. b) faza II - locuinţă cu vatră; orientată NE-SV, dreptunghiulară, dimensiuni 2,80 x 3 m. Vatra - în colţul nord-estic. Locuinţa este rezultată în urma nivelării complexului anterior. c) faza III - locuinţă obţinută prin refacerea locuinţei anterioare; orientată NS, cu dimensiunile 3,40 x 2,60/2,70 m. Vatra se suprapune parţial peste cea anterioară, despărţită de un strat gros de pământ şi arsură de 0,45 m. Vatră ovală, făţuită. De sub făţuială s-au recuperat fragmente ceramice de sec. VIII-IX. Pe latura nordică, la aprox. 0,40 m de vatră şi scobită parţial sub peretele locuinţei se află o groapă de provizii cu acces din interiorul bordeiului. [Concluzii} Reamintim că în anul 1995 s-au degajat: două vetre aparţinând unor cuptoare menajere, datate în a doua jumătate a mil. I (sec. VI-VII); două locuinţe şi o groapă de provizii de sec. XI-XII; o locuinţă feudală de sec. XV-XVI, la care se adaugă descoperirile din 1996. Se poate constata că platoul "Selişte" a fost locuit continuu, pe tot parcursul celei de-a doua jumătăţi a mil.I (din sec. III-IV) şi în prima jumătate a mil. II. Cercetările ulterioare vor avea menirea să se extindă şi spre interiorul platoului, urmărind stabilirea coerentă a relaţiei existente între diferitele locuiri ale acestui punct arheologic.